Trombofilia este o patologie caracterizată printr-un risc crescut de apariție a unui eveniment trombotic. În cele mai multe cazuri, va apărea o afecțiune a tromboembolismului venos (TEV), cum ar fi tromboza venoasă profundă (TVP) sau embolia pulmonară (EP).
Trombofilia poate conduce și la nașteri premature și alte complicații în timpul sarcinii. Testele de diagnosticare pentru trombofilie includ identificarea cauzei principale a evenimentelor trombotice recurente. Deficitul de proteina S este un factor de risc pentru trombofilie. Află mai multe din rândurile de mai jos.
Proteina S este o glicoproteină dependentă de vitamina K, sintetizată în ficat. Acționează ca un anticoagulant natural în organism. Reducerea concentrațiilor de proteină S poate duce la trombofilie.
Cauzele deficitului de proteină S:
Recomandări pentru determinarea proteinei S se fac în situații precum:
Tromboza venoasă înseamnă formarea unui cheag de sânge (tromb) care se inflamează. Se întâmplă la nivelul venelor superficiale (boala se numește tromboflebită sau simplu flebită) ori la nivelul venelor profunde (tromboză venoasă profundă).
Flebita superficială poate fi tratată acasă, potrivit recomandărilor medicului. În schimb, tromboflebita profundă reprezintă o urgență medicală și pacientul va fi internat.
Cine are predispoziție să facă tromboză venoasă profundă? Persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cele supraponderale, fumătorii, cei care au mai avut tromboză venoasă profundă anterior sau cele care au vene varicoase. Recurența este mai frecventă la persoanele cu factori de risc persistenți (cancer sau tulburări ale coagularii).
Dacă tromboza venoasă profundă nu este tratată poate conduce la o complicație gravă, numită embolie pulmonară, adică o parte a cheagului se deplasează la plămâni, unde poate bloca o arteră.
În cazul în care pacientul este suspectat de embolie pulmonară, este internat de urgență, unde în primă etapă i se vor administra injecții cu anticoagulante.
Simptomele emboliei pulmonare pot fi: durere în piept sau în partea superioară a spatelui, dificultăți de respirație, tuse cu sânge. Dacă nu este tratată la timp, poate pune viața în pericol.
Un avort spontan este pierderea unei sarcini în primele 23 de săptămâni. Un simptom de referință îl reprezintă sângerarea vaginală, care poate fi urmată de crampe și dureri în abdomenul inferior.
Majoritatea avorturilor nu pot fi prevenite. Stilul de viață sănătos primează ca întotdeauna. Trebuie evitat fumatul pe toată durata sarcinii, consumul de alcool. De asemenea, o greutate normală înaintea sarcinii și un regim alimentar echilibrat sunt factori care trebuie avuți în considerare pentru a reduce riscul unui avort.
Determinarea proteinei S se face în cazul istoricului de avorturi spontane la persoanele de sex feminin aflate la vârsta reproductivă.
Orice îngrijorări ai cu privire la starea ta de sănătate, este foarte important să mergi la un consult de specialitate. Medicul îți va oferi toate informațiile, detaliile și sfaturile de care ai nevoie. Multă sănătate!