REVIEW

De ce paralizăm de FRICĂ. Explicațiile specialiștilor

Foto: Pinterest.com

Ai auzit de multe ori cum cineva a paralizat de frica in fata unui anumit eveniment sau despre persoane care au adevarate fobii, peste care nu pot trece…

Oricat de bizar ar parea, aceste persoane despre care ai auzit se numara printre milioanele de oameni care se lupta cu una din zecile de fobii existente, cum ar fi frica de inaltime, frica de spatii inguste, frica de furtuna, de boli sau de paianjeni si lista poate continua cu siguranta.

Exista zeci de astfel de fobii sau temeri si cu siguranta te confrunti macar cu una din ele, sau cunosti pe cineva care o face.

Atat de multe si variate sunt aceste fobii incat s-a realizat chiar si o impartire a lor in patru categorii, astfel: in primul „sertar” intra temerile legate de obiecte, a doua pozitie este ocupata de fobiile legate de interactiuni sociale, a treia categorie cuprinde fobiile referitoare la adaptarea speciala in diferite profesii si a folosirii de aparaturi speciale la locul de munca, iar ultimul „sertar” gazduieste fobiile legate de boli, rani, tot ce tine de intervenii medicale.

Cum se manifestă practic sintagma ”a paraliza de frică”

Modurile in care se manifesta aceste fobii difera, desigur, de la o persoana la alta. Unii pot sa faca adevarate atacuri de panica, altii incep sa tipe, sa planga, o iau la sanatoasa, sau, dimpotriva, ingheata de frica si nu mai pot face un pas.

Oamenii de stiinta de la Laboratorul European de Biologie Moleculara din Monterotondo, Italia si cei de la GlaxoSmithKline din Verona, Italia au realizat experimente pe rozatoare si au identificat partea creierului si tipul de neuroni care stabilesc cum reactioneaza acestea la stimulii de frica. informeaza doctor.info.ro,

Combinand abordari farmaceutice si genetice cu imagistica prin rezonanta magnetica, cercetatorii au descoperit ca decizia de a „paraliza” sau nu de frica intr-o situatie pricinuita de teama este o sarcina mult mai complexa decat ne-am inchipui pe care creierul trebuie s-o puna in aplicare.

Trucul care te ajută să mănânci pâine FĂRĂ să te îngrași

Vrei să arăţi perfect la plajă: Iată ce trebuie să mănânci

PROBLEMELE cauzate de guma de mestecat în cazul copiilor

Prin intermediul unor tehnici noi s-a reusit controlarea activitatii unor anumite celule ale rozatoarelor care erau supuse fricii. Animalele erau modificate genetic astfel incat doar aceste celule sa contina un receptor chimic pentru un medicament anume. Cand cercetatorii au injectat soarecii cu acel medicament, acesta a actionat asupra receptorului si a blocat activitatea electrica ale acelor celule, permitand cercetatorilor sa afle cum sunt implicate aceste celule in controlarea fricii.

Realizand anumite procedee asupra unei parti a creierului responsabila de raspunsurile la frica, oamenii de stiinta au masurat efectiv frica la soareci, invatand rozatoarele sa asocieze un sunet cu un soc, cu un stimul neplacut, astfel incat ori de cate ori soarecii auzeau sunetul respectiv, acestia „paralizau” de frica (nu se mai miscau deloc).

In momentul in care neuronii implicati in acest proces erau inhibati, soarecii nu mai paralizau, in schimb aveau alte comportamente legate de riscuri. Concluzia? Cercetatorii nu blocau frica in sine, ci schimbau doar reactiile rozatoarelor, trecand de la o strategie pasiva la una activa.

Ce să NU mănânci niciodată pe stomacul GOL. Iată de ce!

GESTUL cu care îi frângi inima în funcţie de zodia lui

DE CE au fost RETRASE de pe piață, în ultimul an de zile, PESTE 600 de medicamente

Pentru a descoperi si alte parti ale creierului implicate in aceste reactii, s-au folosit tehnici de scanare a creierului cu rezonanta magnetica dezvoltate special pentru rozatoare.

Rezultatul a fost surprinzator: trecerea de la frica pasiva la cea activa era insotita de activarea unor parti mari ale stratului exterior al creierului (cortexul) si blocarea acestei activari prin intermediul atropinei putea sa reinstaleze „paralizia”.

Foto: Pinterest.com

Un viitor mai puțin înspăimântător?

Rezultatele cercetarilor pun pe ganduri oamenii de stiinta, deoarece pana acum se credea ca amigdala creierului controleaza frica prin intermediul trunchiului cerebral, si nu al cortexului.

Toate acestea s-ar traduce prin capacitatea imagisticii prin rezonanta magnetica de a realiza circuitele din creier implicate in sarcini complexe de tipul procesarii de emotii sau controlului raspunsurilor comportamentale. Asemeni rozatoarelor, si noi avem momente cand, sub amenintarea unor riscuri sau amenintari, paralizam pentru cateva secunde, acesta fiind raspunsul sau reactia noastra la stimulii respectivi de frica.

Alimentele pe care să NU le mănânci înainte să ÎNOȚI

Marea problemă de sănătate a verii: Specialiştii ne spun totul despre ea şi ne oferă şi remediile

77% din sortimentele de margarină comercializate în România NU sunt recomandate în alimentaţia copiilor / STUDIU

Urmatorii pasi pe care trebuie sa ii realizeze stiinta sunt legati de descoperirea modalitatii de a trece de la strategiile pasive la cele active atunci cand ne confruntam cu frica, pentru a putea sa ne adaptam mai bine stresului si neprevazutului in general.

Ramane de vazut prin ce se vor traduce aceste mijloace de depasire a „inghetului” cauzat de frica, poate vor lua forma unor pastile care sa ne permita sa facem orice fara a ne teme, sau cel putin care sa ne faca sa o luam la sanatoasa in loc sa stam pe loc, coplesiti de un soc puternic. Complexe si nebanuite sunt caile stiintei…

Comentarii: