Adesea nu este posibil să se determine de ce tensiunea arterială a crescut peste normă. Uneori, însă, hipertensiunea poate fi un semn al unor probleme grave de sănătate.
Aflați care sunt bolile care contribuie la apariția hipertensiunii arteriale .
Cauzele hipertensiunii arteriale
La majoritatea oamenilor, nu se poate găsi o cauză specifică pentru tensiunea arterială ridicată – aceasta este așa-numita hipertensiune idiopatică, care este diagnosticată la până la 90% dintre bolnavi. Uneori, însă, tensiunea arterială excesiv de ridicată este un semn că în organism se întâmplă ceva în neregulă.
CITEȘTE ȘI: Ceaiurile de care ai nevoie când ai puseuri de tensiune: Conțin un nivel ridicat de polifenoli și potasiu
Printre bolile care pot apărea cu o creștere a tensiunii arteriale se numără:
- boli renale;
- boli endocrine, cel mai adesea boli ale glandei tiroide și ale glandelor suprarenale;
- unele boli neurologice;
- preeclampsie și eclampsie;
- stări de stres acut (arsuri, hiperventilație, operații severe, hiperglicemie);
- diabet;
- apnee obstructivă în somn;
- boli reumatice precum lupusul eritematos sistemic sau sclerodermia sistemică.
Hipertensiunea arterială în bolile renale
Disfuncția renală favorizează apariția hipertensiunii arteriale – până la 90% dintre pacienții cu boală cronică de rinichi au valori crescute ale tensiunii arteriale.
O serie de mecanisme duc la creșterea tensiunii arteriale, dintre care cele mai importante sunt retenția crescută de sodiu și apă în organism și secreția excesivă de renină, a cărei activitate duce la constricția vaselor de sânge și la creșterea tensiunii arteriale.
Pacienții cu hipertensiune arterială cauzată de afecțiuni renale trebuie să limiteze consumul de sare la maximum 5-6 g pe zi (aceasta este cantitatea conținută într-o linguriță) și să evite consumul excesiv de lichide. Diureticele și inhibitorii ACE sunt, de asemenea, utilizați pentru a reduce tensiunea arterială, ceea ce încetinește și mai mult progresia bolii renale.
Hipertensiunea arterială și endocrină pentru durere
Hipertensiunea arterială se poate dezvolta și în prezența unei boli endocrine.
Tulburările endocrine care pot apărea cu hipertensiune arterială includ:
- hiper- și hipotiroidismul;
- hiperparatiroidismul;
- sindromul Cushing, în care excesul de corticosteroizi duce la retenția de sodiu în organism;
- hiperplazia glandelor suprarenale și alte boli cu o creștere a aldosteronului în sânge;
- feocromocitomul glandelor suprarenale, în care se eliberează cantități excesive de adrenalină și noradrenalină, care constrâng vasele și cresc tensiunea arterială;
- acromegalia asociată cu secreția excesivă de hormon de creștere la adulți.
Hipertensiunea arterială și diabetul zaharat
Hipertensiunea arterială la pacienții cu diabet zaharat apare aproape de două ori mai des decât la populația generală. Nivelurile ridicate de glucoză, tulburările lipidice și obezitatea favorizează disfuncția endotelială a vaselor de sânge, dezvoltarea aterosclerozei, fibroza peretelui vascular și scăderea elasticității peretelui vascular, precum și inflamația vasculară. Aceste mecanisme conduc la afecțiuni ale vaselor mici și mari, care pot duce la hipertensiune și la alte boli cardiovasculare.
Hipertensiunea arterială și bolile sistemului nervos
Bolile sistemului nervos central și periferic pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea hipertensiunii arteriale. Aceasta se dezvoltă adesea la pacienții cu presiune intracraniană crescută, care poate fi cauzată, printre altele, de tumori cerebrale și hidrocefalie. Apoi apare așa-numitul reflex Cushing, care se manifestă prin creșterea tensiunii arteriale, scăderea ritmului cardiac (bradicardie) și respirație neregulată.
Hipertensiunea poate apărea și la pacienții cu sindrom Guillain-Barré și disautonomie.
CITEȘTE ȘI: Care sunt efectele secundare neașteptate ale scorțișoarei: Cum este modificată tensiunea arterială
Apneea obstructivă în somn și hipertensiunea arterială
Apneea obstructivă în somn este o afecțiune în care respirația se oprește în mod repetat în timpul somnului. În timpul apneei, când saturația oxigenului din sânge scade, sistemul nervos simpatic este supraactivat.
În plus, și inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele către organe. Acest lucru duce la o creștere bruscă a tensiunii arteriale, care uneori depășește 250/110 mmHg, chiar și la persoanele a căror tensiune arterială în timpul zilei este în limite normale. Apneele repetate duc treptat la reținerea tensiunii arteriale crescute și, în cele din urmă, la apariția hipertensiunii arteriale.
