Personal medical puţin, stenturi prin program naţional care pot fi montate doar în câteva centre universitare şi lipsa de educaţie – sunt câteva dintre elementele care fac ca infarctul de miocard să fie duşmanul numărul 1 pentru români.
Actorul Florin Busuioc este în continuare internat la Institutul Naţional de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu, starea lui de sănătate fiind stabilă. Cu toate acestea, pericolul nu a trecut, susţine chiar sora actorului, Raluca Iorga, care stă alături de acesta în spital.
Din spusele femeii, Busu are parte de toată îngrijirea medicală de care are nevoie. „Starea lui e stabilă deocamdată, însă lupta va fi lungă probabil”, a postat sora actorului pe contul său personal de Facebook, mulţumindu-le românilor care şi-au exprimat susţinerea faţă de clipele grele prin care trece actorul în aceste zile.
CITEȘTE ȘI: Descoperire uriaşă a cercetătorilor: Riscul de infarct, detectat cu câţiva ani în avans
Problema majoră cu care se confruntă România
Cazul lui Florin Busuioc a readus în atenţia opiniei publice problema majoră cu care se confruntă România în tratamentul infarctului miocardic acut, ucigaşul numărul 1 de ani buni la noi în ţară. Chiar dacă în 2010, sistemul de sănătate a făcut un pas înainte prin înfiinţarea unui program naţional de tratament al infarctului miocardic acut prin montarea de stenturi, cele 16 centre existente în România sunt insuficiente, apreciază medicul Dan Deleanu, şeful secţiei de Cateterism Cardiac de la Institutul Naţional de Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu din Bucureşti.
„Aceste centre ar trebui să fie repartizate uniform în ţară. Ideal ar fi să existe măcar un astfel de centru în fiecare reşedinţă de judeţ. În momentul de faţă, o treime din ţară se bazează doar pe Bucureşti, unde sunt cinci centre de tratament al infarctului miocardic acut şi unde se lucrează non stop, sunt zeci de pacienţi pe gardă şi aproape că nu mai facem faţă la câte infarcte vin. Practic, toată partea de sud a ţării – Muntentia, Oltenia, chiar şi jumătate din Moldova – trimit pacienţii la Bucureşti”, a declarat, pentru „Adevărul”, cardiologul intervenţionist Dan Deleanu.
Unde poţi fi tratat pe loc
Harta centrelor care tratează infarctul miocardic acut prin intervenţii de cardiologie intervenţională, respectiv prin montarea unor stenturi, gratuite prin programul Ministerului Sănătăţii, mai e completat de Institutele Cardiovasculare din Târgu Mureş, Cluj, Iaşi şi Timişoara. 9.000 de infarcte ajung anual doar în Capitală, dintr-un total de 13.000 care sunt tratate în spital în decursul unui an.
„Într-un infarct trebuie intervenit cât mai repede. Dacă se poate face în prima oră, este ideal, dacă intervenţia are loc în primele patru ore, e bine, dacă se scurg şase ore, muşchiul cardiac începe să moară. Deja după 12 ore nu mai are sens să mai montezi un stent. Aceste 12 ore sunt critice pentru pacienţii cu infarct de miocard, motiv pentru care e nevoie de mai multe centre.
Dacă spre Bucureşti vin pacienţi din Turnu Severin, Craiova, Braila sau Galaţi, se pierde timp preţios pe drum şi se iese din timpul de beneficiu al unei intervenţii. Se mai dă tratament medicamentos, tromoboliză, la pacienţii aduşi de la distanţă, unii au noroc alţii nu”, a completat medicul cardiolog.
Problema, arată specialistul, e faptul că o parte din pacienţii cu infarct nu ajung la spital. „O treime din infarcte mor acasă, subit. Dar cei care fac infarct şi care reuşesc să sune la salvare să ia contact cu personalul medical trebuie să ajungă cât mai repede într-un centru care montează stenturi. Ei bine, unele nu au personal suficient. E nevoie de măcar patru medici, care să se organizeze în gărzi pentru ca un astfel de centru să funcţioneze”, a explicat doctorul Deleanu.
Defibrilatoare puţine şi lipsă de experienţă
În România, pe de altă parte, nu există nici suficiente defibrilatoare care să poată fi utilizate în cazul unui infarct în plină stradă. Ba mai mult, foarte mulţi din români nu ştiu manevre de resuscitare, aşa cum se întâmplă în alte state europene.
Competenţe succesive pentru rezidenţi
În plus, şansele celor care vor să se pregătească foarte bine sunt destul de reduse pentru că şi centrele care asigură pregătire de vârf sunt puţine. O modificare propusă după cazul Florin Busuioc, în care un medic rezident a participat la intervenţia făcută actorului a fost aceea ca medicii rezidenţi să obţină competenţe succesive în cadrul pregătirii, aşa cum se întâmplă în străinătate.
Propunerea a fost lansată de medicul Dan Grigroescu, şeful Clinicii de Chirurgie Plastică de la Spitalul din Braşov şi coordonator de rezidenţiat. „Reintroducerea log-book-ului (‘registrul’ activităţii reale a rezidentului), care ar putea certifica nivelul de competenţă obligatoriu de atins la un moment dat de fiecare medic rezident în parte este necesară”, se arată într-un document trimis de acesta Ministerului Sănătăţii şi citat de Hotnews.ro.
Tenor mort în drum spre Bucureşti
Clinica de Cardiologie Intervenţională şi Chirurgie Cardiovasculară construită în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Craiova şi inaugurată la finalul lunii aprilie, după o investiţie de 9,5 milioane de euro a Consiliului Judeţean Dolj, nu poate asigura intervenţii chirurgicale de urgenţă şi gărzi ale medicilor, ci doar intervenţii programate, pentru pacienţi cronici. De aceea, intervenţia în cazul lui Florin Busuioc a întârziat. Nu la fel de mult ca în cazul unui tenor în vârstă de 40 de ani din Craiova, care a suferit un infarct similar cu cel al actorului în primăvara acestui an, dar s-a stins pe drumul spre Bucureşti după ce în oraşul său nu s-a găsit niciun medic care să îl opereze.
