De la banala deja supă de găină până la îngheţată, clătite sau prăjituri extrem de complicate, pe toate putem să le facem astăzi din prafuri pe care le găsim pe toate rafturile magazinelor. Nu conțin ingrediente interzise, însă medicii avertizează că bolile modernităţii vor fi din ce în ce mai multe din cauza produselor procesate. Alimentaţia nu este singura vinovată pentru afecţiunile care apar la vârste din ce în ce mai mici, dar are un impact foarte mare.
CITEȘTE ȘI: Istoria SARMALELOR. Ce conținea rețeta lor acum 120 de ani și cum se fac azi
„Deocamdată la modă e foarte comod şi foarte simplu PAC, am pus un pic de apă într-un pic de praf, ce gustoasă e și gata, am terminat”, spune Doru Negru, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice. Ce nu ştiu mulţi este însă faptul că acestea „Nenorocesc lumea. Sunt bune la gust, pline de calorii negative, cu excepţia borsului și cu….tot felul de creme, dulciuri, Doamne ferește”, susţine şi Constantin Ionescu-Târgovişte, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice, potrivit Digi24.ro
Dacă ne uită pe etichete cu atenţie înţelegem şi CE cumpărăm de fapt
„Asta e supa din praf făcut cu vagi urme de pui! Făină grâu. Unde s-a mai pomenit supă de pui cu făină de grâu? Cremă pudră, ulei vegetal, proteine din lapte, unde dracu s-a pomenit supă de pui cu proteine din lapte?? Că te grăbeşti şi că nu ai vreme să faci, nu e nicio problemă, supa e foarte gustoasă, dar de aici şi până la a mânca în fiecare zi este altceva”, afirmă medicul primar în diabet, nutriţie şi boli metabolice, Doru Negru.
CITEȘTE ȘI: Aditivii alimentari. Categorii. Ce reprezintă fiecare și cât de periculos e
Comercianţii au recreat şi reţete de prăjituri. Atenţie însă. Dacă vedeţi cuvântul frişcă pe ambalaj, citiţi eticheta. Veţi vedea că ingredientele sunt diferite… sirop de glucoză, grăsimi vegetale hidrogenate, un fel de margarină din palmier!
Adevărate mici proiectile care ajung în inimă, în vasele, în creierul, in pancreasul, ficatul nostru
Pe termen lung, o alimentaţie compusă doar din astfel de alimente ar putea avea efecte nocive asupra sănătăţii, avertizează medicii.
„Prin consumul lor, ele reprezintă adevărate mici proiectile care ajung în inimă, în vasele, în creierul, in pancreasul, ficatul nostru s.a.m.d. Ele se acumulează în timp şi ne mai întrebăm de ce a explodat patologia metabolică şi cardiovasculară”, afirmă Constantin Ionescu-Târgovişte – medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.
CITEȘTE ȘI: Bolile care pot fi ‘citite’ în palmă: La ce trebuie să fii atent
„Prafurile sunt puţin hrănitoare, aduc un aport caloric de obicei mare şi un aport nutriţional scăzut”, spune Simina Carniciu, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.
„Aceste alimente sunt atât de fin procesate încât ele acţionează ca o erupţie în corpul uman, ele se absorb extrem de repede, stimulează secreţia de insulină, iar excesul de calorii va conduce la obezitate, diabet, boli cardiovasculare”, spune şi Constantin Ionescu-Târgovişte, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Același lucru se întamplă, din păcate, cu majoritatea produselor de pe piață. Iar falsurile apar pe toate rafturile. De exemplu, iată ce conține o bucata de topping pentru pizza, care pare a fi cascaval.
„Are foarte multă grăsime vegetală, multă apă, amidon din proteine de lapte, puţin lapte praf degresat”, explică Simona Carniciu – medic specialist diabet nutriţie şi boli metabolice.
Deşi toate informaţiile sunt pe etichetă, puţini sunt cei care le şi citesc sau care ştiu să le interpreteze. Iar dacă acest produs este folosit într-un restaurant, pe pizza de exemplu, clientul nici nu bănuieşte că în loc de caşcaval mănâncă grăsimi vegetale.
Profit bun se poate scoate şi dintr-un iaurt, pe care scrie cu litere mici „iaurt cu gust de” şi litere mari „căpşuni”. Dar în care nu este nici măcar un gram de fructe, ci doar arome şi coloranţi.
CITEȘTE ȘI: BOALA SECOLULUI! Ce trebuie să faci dacă te confrunți cu această afecțiune
„Toate aceste mici produse făcute colorat frumos cu nume a unor gusturi plăcute sunt consumate cu substanţa chimică care dă gust”, spune Constantin Ionescu-Târgovişte – medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice. Sau o porţie de salată cu icre de crap… cu doar 2% icre?
Ca să ştim ce mâncăm trebuie să citim eticheta şi mai ales să o înţelegem. Dincolo de lista interminabilă de E-uri, trebuie să căutăm şi cantitatea de carne din mezeluri, de fructe sau de lapte din iaurturi ori brânzeturi.
