Un şoc precum acela al morţii unicului copil îl poate face pe un părinte să-şi piardă minţile. Sau pofta de viaţă. Marius Ţeicu a rămas însă aceeaşi prezenţă discretă, de calitate şi acelaşi om dechis şi frumos. Dar un om cu o durere incomensurabilă în suflet, pe care nimic, nici măcar dragostea nepoţilor sau muzica nu o pot vindeca.
Şi parcă, din 2017 şi până astăzi, marelui compozitor i-au secat şi izvoarele de inspiraţie. Dintr-un enorm bun simţ care l-a caracterizat dintotdeauna, Marius Ţeicu nu o spune direct, dar putem citi printre rânduri.
„Pentru mine familia a fost foarte importantă, atunci când un membru al familiei era bolnav nu puteam să fac nimic, atunci când era totul bine eram fericit şi puteam să şi compun, am fost dependent întotdeauna de atmosfera şi de viaţa de familie.”, povesteşte cu lacrimi în ochi artistul într-un interviu la Antena Stars.
Citeşte şi: Boala care a răpus-o pe Stela Popescu afectează milioane de români: Simptomele apar foarte târziu
Singurul copil i-a murit de tânăr
A fost multă durere şi suferinţă cruntă în urmă cu doi ani, când Patricia Ţeicu s-a stins din viaţă la doar 41 de ani. Era mamă a doi copii, soţie şi fiică iubită a unui tată care a divinizat-o de mică. După o luptă chinuitoare cu cancerul, Patricia a pierdut şi a trecut la cele veşnice într-o dimineaţă de august.
Pentru Marius Ţeicu şi soţia lui, Rodica, ceva mai cumplit nici că se putea întâmpla. Însă artistul şi-a purtat necazul şi doliul cu demnitate, discret, dar fără să-şi cenzureze emoţiile în faţa celor care îl aplaudă de decenii întregi.
„Publicul mă ajută foarte mult în lucrul ăsta, pentru că unde mă întâlnesc, mă iau de mână, unii mă pupă. Îmi spun lucruri frumoase, ăsta e cel mai important lucru pentru un creator, când vede că este iubit.”, mărturiseşte unul dintre cei mai îndrăgiţi muzicieni ai României.
E poate o alinare a suferinţei dragostea publicului. La fel şi bucuria de a-şi creşte nepoţii.
Citeşte şi: Planta din România care distruge în timp record celulele canceroase
S-a închis „fabrica de şlagăre”?
Marius Ţeicu povesteşte că a cunoscut clipe de fericire când Andrei şi Casandra, copiii Patriciei, au venit pe lume. Zâmbeşte şi faţa i se luminează când o face. Şi îşi aminteşte că la naştere, fiecăruia i-a compus câte o melodie.
Recunoaşte totuşi că acum îi vine din ce în ce mai greu să mai compună. Tocmai el, cel care a produs şlagăre ale muzicii uşoare pe bandă rulantă. Lui Marius Ţeicu, omul care alegea pe timpuri steaua căreia să-i dea un nume, îi este şi mai greu să fie omul care era odată.
„De firea mea sunt vesel, şi totdeauna mai făceam o poantă… Nu mi-e greu să fiu aşa, dar în ultimul timp mi-e mai greu pentru că am avut nişte probleme de viaţă şi mi-e mai greu să fiu vesel şi să-mi fac meseria cum aş vrea…”, recunoaşte chiar el.
De numele lui Marius Ţeicu sunt legate multe dintre melodiile de neuitat ale muzicii uşoare româneşti de dinainte de ’89 cântate de Angela Similea, Corina Chiriac, Mirabela Dauer şi toţii marii noştri cântăreţi. Cele mai multe sunt fredonate şi astăzi.
