Una din 10.000 de persoane ajunge la vârsta de 100 de ani, uneori chiar în pofida unor obiceiuri mai puţin sănătoase, precum fumatul ori sedentarismul.
Care este atunci secretul longevităţii acestor persoane norocoase? Vrei să ştii dacă te numeri printre cei care vor sufla în lumânările de pe tort la venerabila vârstă de 100 de ani?
Iată indiciile!
Studiază-ţi arborele genealogic
Cel puţin jumătate dintre cei care ajung să împlinească 100 de ani au o rudă de gradul I (părinte, frate, bunic) care a avut aceeaşi soartă în ce priveşte longevitatea. În prezent, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Boston studiază un grup de persoane centenare pentru a descifra toate secretele îmbătrânirii lente în cazul acestora.
Mergi repede? Trăieşti mai mult!
E dovedit ştiinţific: viteza mersului se află în strânsă legatură cu starea de sănătate, scrie csid.ro. Astfel, în urma unui studiu de amploare desfăşurat la Universitatea din Pittsburg pe aproape 35.000 de subiecţi, s-a demonstrat că cei care merg mai repede au mai puţine şanse să se îmbolnăvească şi au cu 50% mai puţine riscuri să sufere de un atac de cord. O viteză medie de 3 metri pe secundă este suficientă pentru a-ţi da seama că eşti scutit de probleme de sănătate pe viitor, aşadar faceşi mişcare zilnic şi evitaţi sedentarismul.
CITEȘTE ȘI: ‘Punctul celor 100 de boli’. Zona din corp pe care japonezii o masează zilnic pentru a avea o viață lungă
Eviţi singurătatea şi-ţi faci uşor prieteni
Implicarea socială poate juca un rol extrem de important în starea noastră generală de sănătate. Numeroase cercetări au scos la iveală faptul că izolarea şi singurătatea sunt responsabile pentru diverse tulburări psihice care ne pot afecta calitatea vieţii, cea mai frecvent întâlnită fiind depresia, boala ce loveşte peste 121 de milioane de oameni pe glob.
Peste 85% dintre centenari sunt femei
Ne pare rău, baieţi! În 2010 erau aproximativ 80.000 de persoane trecute de 100 de ani în Statele Unite, dintre care doar 15% bărbaţi. Nu se cunoaşte cu exactitate cauza acestui dezechilibru pe sexe, însă specialiştii cred că riscul scăzut al diverselor afecţiuni în cazul femeilor poate fi datorat hormonilor sexuali feminini şi menstruaţiei, ratelor scăzute de boli cardiovasculare dar şi incidenţei mai scazute a numărului de femei care fumează, în comparaţie cu bărbaţii.
Mamă după vârsta de 35 de ani? Semn de îmbătrânire lentă
Potrivit rezultatelor unui studiu privind îmbătrânirea celulară, se pare că femeile care dau naştere după vârsta de 35 de ani au de patru ori mai multe şanse să trăiască până la 100 de ani. Acest lucru este un indicator că sistemul de reproducere funcţionează perfect datorită fenomenului de îmbătrânire lentă, prin urmare, restul corpului funcţionează la fel de bine, ferindu-vă de apariţia diverselor afecţiuni.
Odată cu trecerea anilor, creşte şi speranţa de viaţă
Cine se naşte acum are o şansă din trei să ajungă la 100 de ani, iar peste un sfert dintre adolescenţii sub 16 ani vor depăşi această vârstă. Acestea sunt concluziile unui raport al Departamentului Muncii şi Pensiilor din Marea Britanie. Deşi sunt optimiste, aceste statistici nu pot fi trecute uşor cu vederea atunci când ţinem cont de problemele de ordin economic pe care le aduce cu sine creşterea speranţei de viaţă.
Îţi ţii greutatea sub control
Persoanele centenare nu trebuie neapărat să aibă o greutate scăzută pentru a atinge vârste înaintate, ci este suficient să îşi păstreze o greutate normală, astfel încât indicele de masă corporală să se situeze între 18-24.
Lungimea telomerilor, indicator al longevităţii
Majoritatea celor care trăiesc 100 de ani prezintă o versiune hiperactivă a unei enzime care repară porţiunile de telomeri, sporind astfel longevitatea. Telomerii sunt secvenţe protectoare de ADN, cu rol de încetinire a procesului de îmbătrânire celulară şi de stopare a proceselor biologice degradante. Unele studii arată că eliminarea stresului cronic, a fumatului şi dieta bogată în acizi graşi Omega-3 poate îmbunătăţi lungimea telomerilor.
Gândeşti pozitiv!
Emoţiile pot influenţa sănătatea, care la rândul ei influenţează procesul de îmbătrânire. Atitudinea optimistă, lipsa stresului şi emoţiile pozitive echilibrează nivelurile de cortizol, supranumit şi hormonul stresului. Un exces de cortizol poate duce la deteriorarea celulelor cerebrale, favorizând apariţia unor boli specifice bătrâneţii, precum boala Alzheimer sau Parkinson, care scad semnificativ durata şi calitatea vieţii.
