Sezonul cireșelor e o bucurie nu doar pentru gustul minunat al acestor fructe, ci si pentru beneficiile pentru organism pe care consumul lor le aduce. Cireșele pot să te ajute, însă, și dacă vrei să slăbești.
Printre proprietățile cireșelor se numără și efectul diuretic și detoxifiant, care te poate ajută să elimini kilogramele în plus, fără teamă că nu vei avea parte de vitaminele și mineralele necesare unei bune funcționari a organismului. Cireșele conțin peste 70-80% apă, au foarte puține calorii și sunt bogate în antioxidanți. Au și fibre, precum și vitaminele A, B și C, potasiu, fier, magneziu și calciu, melatonină, antocianine și flavonoide.
Cum poți ține o dietă cu cireșe?
La fel ca în cazul dietei cu căpșuni, pentru cea cu cireșe este recomandat să consumi până la un kilogram de cireșe pe zi, pe post de gustări, între mese, dar și dimineață, pe stomacul gol. Pot fi și porții de 200 sau 250 de grame, suficiente pentru ca organismul să beneficieze din plin de aportul de vitamine și de efectele pozitive.
Dacă mănânci mai mult, totuși, vor fi accentuate efectele diuretice și laxative. În funcție de programul zilnic și de reacțiile oragnsimului tău, poți decide cât vrei să mănânci. O săptămână cu un kilogram de cireșe pe zi ar trebui să fie suficientă, recomandă doc.ro. Ideal e să le alternezi și cu alte fructe de sezon, cum sunt căpșunile și, în curând, caisele.
La celelalte mese, sunt indicate în special salatele de legume, iar proteinele ar trebui să fie consumate de preferință în cantități mici în zilele respective (de exemplu, puțină brânză rasă peste salată sau un ou fiert feliat ori câteva fâșii de piept de curcan). Cireșele pot fi integrate și în smoothie-uri și shake-uri, dacă le preferi astfel. Le poți combina cu banane, ananas, mere, pere, caise, îndulcite dacă vrei cu o linguriță de miere sau sirop de arțar.
CITEȘTE ȘI: Pete de cireșe sau fructe roșii? Trucul care te ajută să le scoți ușor și rapid
E important să NU mănânci, totuși, exclusiv cireșe, chiar dacă vrei un efect rapid
Mesele mai consistente sunt necesare într-un regim de viață sănătos, la fel și obiceiul de a nu lua cina seara târziu, ci până în ora 19:00.
Dacă vrei neapărat să încerci și o dietă bazată exclusiv pe cireșe, nu o ține mai mult de trei zile și urmărește reacțiile organismului. E bine să nu mănânci haotic, ci să le distribui în mese luate la aproximativ aceleași ore. Poți alege porții egale sau să crești constant cantitatea pe care o mănânci.
De asemenea, este important să alegi cireșe proaspete, nu din compoturi. Ele pot fi și congelate și luate ulterior ca gustare la birou, în porții puse în pungi de sandvișuri. Cireșele congelate țin până la 10 luni, așa că le poți savura astfel și iarna.
Cum funcționează dieta cu cireșe?
Având în vedere că aceste fructe conțin o cantitate mare de apă și de fibre, care dau senzația de sațietate și stimulează activitatea metabolismului, dieta cu cireșe poate fi utilă pentru a pierde câteva kilograme. În plus, potasiul ajută la eliminarea sodiului din organism, cel care e responsabil de circulația slabă și de umflarea picioarelor, în special în sezonul cald (majoritatea persoanelor cu exces de greutate consumă prea multă sare, uneori fără să își dea seama).
Ca în cazul oricărei diete, e important să continui să mănânci cât mai sănătos după ce ai terminat dieta cu cireșe. E important să ai trei mese pe zi, bazate pe legume, leguminoase, proteine slabe, pâine integrală, luate la aproximativ aceleași ore, cu cel mult două gustări (fructe sau nuci), pentru a preveni întoarcerea kilogramelor pe care le-ai dat jos.
E indicat să știi ce indice de masă corporală (IMC) ai. Dacă acesta se situează în valorile normale, e bine să știi de câte calorii ai nevoie zilnic pentru a rămâne la o greutate normală. Dacă te încadrezi la supragreutate sau obezitate, e bine să ceri sfatul medicului de familie pentru a construi împreună un plan alimentar care să te ajute să ajungi la o greutate potrivită.
Ce beneficii pentru sănătate au cireșele?
Consumul de cireșe poate avea o serie de beneficii pentru organism, în caz de gută și stres oxidativ, precum și pentru a susține sănătatea inimii.
O revizuire sistematică a șase studii, publicată în decembrie 2019, a concluzionat că participanții la studii care au consumat regulat cireșe au avut mai puține episoade acute de gută decât cei care au evitat aceste fructe. S-a constatat că cireșele reduc nivelurile de acid uric din sânge, care este un produs secundar al metabolismului, asociat cu guta, precum și cu pietrele la rinichi. Aceste fructe pot ajuta, de asemenea, la scăderea inflamației pentru a reduce potențialele atacuri viitoare de gută, dar sunt necesare și alte studii suplimentare de înaltă calitate pentru a confirma aceste concluzii.
O revizuire a 29 de studii efectuate pe oameni, publicată în martie 2018, a constatat că dovezile generale sunt destul de puternice pentru a sugera că cireșele ajută la reducerea stresului oxidativ și a inflamației (doi factori care cresc riscul de boli), diminuează durerea musculară după un antrenament intens și ajută la scăderea tensiunii arteriale.
CITEȘTE ȘI: Trucul care te scapă de o ‘întâlnire’ neplăcută: Cum să-ţi dai seama dacă cireşele au viermi
Multe studii arată că dietele bogate în fructe sunt asociate cu un risc redus de boli de inimă
Cireșele sunt deosebit de benefice în acest sens, deoarece sunt bogate în substanțe nutritive și compuși despre care se știe că susțin sănătatea inimii, inclusiv potasiul și polifenolii.
150 g de cireșe fără sâmburi oferă 10% din doza zilnică recomandată de potasiu, un mineral esențial pentru a menține inima sănătoasă, contribuind la păstrarea unui ritm cardiac regulat și la eliminarea excesului de sodiu din corp, reglând astfel tensiunea arterială. Acesta este motivul pentru care aportul mai mare de potasiu a fost asociat cu un risc redus de boli de inimă și accident vascular cerebral.
Mai mult, cireșele sunt bogate în antioxidanți puternici numiți polifenoli, inclusiv antocianine, flavonoide și catechine, care protejează împotriva deteriorării celulare și reduc inflamația. De fapt, un studiu efectuat pe 84.158 de persoane a constatat că aportul mai mare de polifenoli – în special antocianine, flavonoli și catechine – a fost asociat cu un risc semnificativ scăzut de boli de inimă în decurs de 5 ani.
