O dietă bogată în vitamine, oligoelemente şi minerale şi un consum zilnic suficient de lichide asigură organismului resursele necesare combaterii infecţiilor virale, susţin specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti, într-un articol despre alimentaţie şi sănătate în contextul răspândirii SARS-COV 2.
Potrivit articolului publicat pe pagina proprie a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA) Bucureşti, organizaţie de cercetare publică, aflată în coordonarea Ministerului Cercetării şi Inovării, cele mai potrivite alimente pentru persoanele vulnerabile sunt cele vegetale cu un conţinut ridicat de fibre alimentare şi a alimentelor fermentate (produse lactate fermentate, în special probiotice, legumele murate, borş etc.).
Articolul citează mai multe studii academice, ca de pildă al profesorului Tim Spector, şef al Departamentului de cercetare şi epidemiologie genetică de la King’s College London, una dintre universităţile de prestigiu din Marea Britanie, care atrage atenţia că, în cazul unor afecţiuni, este mult mai importantă susţinerea sistemului imunitar decât stimularea acestuia.
Potrivit articolului de pe pagina IBA Bucureşti, alimentele bogate în vitamine, cele pe bază de legume şi fructe, ajută la recuperarea rapidă în cazul unor afecţiuni, la fel ca alimentele cu proteine uşor digerabile: ou, pudre proteice, lapte de migdale, fructe uscate/nuci, alune, supe de legume şi iaurturile, acestea din urmă fiind surse de calciu şi probiotice.
Avocado este o sursă sănătoasă de grăsime, cerealele integrale conţin fibre alimentare, iar în cazul fructelor, trebuie consumate cele bogate în vitamina C (ex. mere, citrice, kiwi) sau bogate în antioxidanţi (fructe de pădure – măceşe, afine, merişoare, coacăze, agrişe, cătină etc.).
În cazul legumelor, specialiştii recomandă crucifere bogate în fitonutrienţi: varză, broccoli, conopidă, ridichi.
CITEȘTE ȘI: Vitamina care are un rol esențial în prevenirea infecției cu COVID-19/ STUDIU
Hidratarea este importantă
Febra ridicată şi tusea persistentă sunt două dintre simptomele majore ale bolii Covid-19. De aceea, hidratarea organismului este esenţială, întrucât pierderile de apă se accelerează atunci când apare febra.
Potrivit specialiştilor IBA Bucureşti, 75-80% din aportul de apă trebuie să provină din lichidele ingerate (apă, ceai, supă) şi 15-20% să provină din fructe şi legume sărace în calorii – castraveţi, ridichi, spanac şi ardei, care furnizează minerale, dar reglează şi digestia datorită enzimelor şi fibrelor. Este indicat consumul de lichide sub formă de băuturi călduţe (lapte, limonadă şi ceaiuri/infuzii din plante), sucuri din fructe şi legume (suc de roşii, spanac, morcovi), supe/ciorbe săţioase (supa de ciuperci, supa de pui sau găină, supă de usturoi).
În cazul ceaiurilor, indicate sunt ceaiurile din plante medicinale (tei, mentă, cimbrişor, flori de soc, ghimbir, ceapă etc.), preferabil, de consumat fără zahăr.
Pentru tuse, siropuri naturale şi miere
Pentru ameliorarea tusei, specialiştii recomandă consumul de siropuri de ridiche neagră, de hrean, de pătlagină, ciuboţica-cucului, muguri de pin, ienupăr. De asemenea, tradiţional sunt folosite bomboanele de tuse (mentă, eucalipt, anason).
Utilizând în sinergie proprietăţile mierii, ale propolisului şi ale mugurilor de brad, se poate prepara un sirop foarte eficient în tratamentul bolilor căilor respiratorii. Mierea este folosită frecvent pentru probleme respiratorii, spun specialiştii IBA Bucureşti, argumentând faptul că Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaşte mierea ca potenţial mijloc de tratament pentru tusea seacă şi alte simptome ale bolilor infecţioase la nivelul tractului respirator superior.
Mierea poate oferi rezultate bune în atenuarea tusei nocturne şi ameliorarea calităţii somnului, aşa cum arată un studiu clinic realizat în 2012 (Cohen si colab), dar şi pentru a calma iritaţiile la nivelul gâtului. Mierea de lavandă, de cimbru sau cimbrişor dar şi amestecul de miere cu propolis pot fi de real ajutor în recuperarea vocii afectate de o laringită sau o faringită.
Mierea crudă – neprocesată termic, conţine bacterii benefice din categoria lactobacililor care pot suplimenta flora intestinală al cărei rol în status-ul imunitar al organismului este binecunoscut. Studii ştiinţifice (Watanabe şi col., 2014) au arătat, de asemenea, că mierea prezintă activitate inhibitorie şi asupra virusului gripal.
Polenul, păstura şi propolisul activează sistemul imunitar
Cercetătorii IBA Bucureşti descriu şi beneficiile altor produse apicole. Polenul recoltat de albine, de pildă, în stare crudă sau uscată, la fel ca şi derivatul său natural păstura (polen fermentat), poate fi utilizat în suplimentarea alimentaţiei, contribuind cu importanţi nutrienţi (vitamine, minerale, polifenoli, carotenoizi, enzime, în total peste 250 de astfel de compuşi) la hrănirea organismului.
„În plus, polenul reprezintă o sursă naturală de compuşi cu acţiune antioxidantă care ajută în caz de oboseală, extenuare (conferind energie), susţine sistemul imunitar, vitalitatea şi rezistenţa organismului. Prin proprietăţile datorate compuşilor flavonoizi, a esterilor acizilor fenolici cu alcooli aromatici şi a uleiurilor esenţiale din fracţiunea volatilă, propolisul poate readuce confortul în cazul proceselor ce afectează caile respiratorii”, se arată în informare.
Totodată, spun tot ei, creşte rezistenţa organismului faţă de boală, întrucât activează celulele sistemului imunitar care produc citokine (Mizrahi şi colab., 2014).
CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să ai în casă pentru a te trata în caz că ai o formă ușoară de COVID-19
În contextul în care nu există încă un tratament pentru COVID-19, toate măsurile amintite: tratament antitermic, alimentele bogate în vitamine, hidratarea, la care adăugăm repausul şi odihna, o igienă corespunzătoare precum şi izolarea de ceilalţi, sunt măsuri obligatorii pentru combaterea infecţiilor virale, spun specialiştii, citându-l în final pe academicianul englez Tim Spector:
La cumpărături, alegerea alimentelor care susţin un microbiom intestinal sănătos, este mult mai importantă decât stocarea hârtiei igienice iar gestionarea sănătaţii mentale, activitatea fizică şi somnul suficient, ajută la menţinerea unui sistem imunitar corespunzător. Să nu uităm să ne spălăm pe mâini!
