rockytopwineries.com
Modificarea planurilor alimentare poate ajuta la minimizarea dezvoltării declinului cognitiv. Descoperirile noilor cercetări sugerează în continuare, în mod dependent de statutul de risc, că adăugarea brânzei și a vinului roșu în dieta zilnică, dar și consumul săptămânal de miel ar putea îmbunătăți rezultatele cognitive pe termen lung.
Alimentele pe care le consumăm pot avea un impact direct asupra acuității noastre cognitive din ultimii ani de viață. Aceasta este constatarea-cheie a unui studiu1 de cercetare al specialiștilor de la Universitatea de Stat din Iowa, Statele Unite ale Americii (SUA) care a fost publicat într-un articol din noiembrie 2020 al revistei „Journal of Alzheimer’s Disease”. Studiul1 este o primă analiză la scară largă, care ilustrează legătura dintre consumul anumitor alimente și acuitatea cognitivă de mai târziu.
Modificările dietei, inclusiv consumul mai mult de vin roșu și de brânză, pot ajuta la reducerea riscului de a dezvolta declin cognitiv întocmai cum au demonstrat rezultatele studiului, potrivit doc.ro. În fapt, rezultatele cercetării de față, au arătat că un consum constant de brânză protejează împotriva problemelor cognitive legate de vârstă, iar vinul roșu este legat de îmbunătățirea funcției cognitive.
Îmbătrânirea fiziologică este caracterizată de o pierdere relativ modestă a memoriei verbale și a inteligenței cristalizate, care cuprinde fapte, experiențe și utilizarea experiențelor anterioare pentru a-ți influența acțiunile. În schimb, declinul progresiv apare în ceea ce privește viteza de procesare brută și în domeniile cognitive de ordin superior, cum ar fi funcția executivă. Funcția executivă constă în procese distincte, cu mai multe componente, cum ar fi inhibarea răspunsului, atenția, judecata și reglarea altor domenii cognitive, care de obicei ating vârfurile la sfârșitul adolescenței și prezintă un declin la mijlocul și la sfârșitul vieții.
CITEȘTE ȘI: Descoperire uimitoare despre vinul roşu: În ce cantităţi reduce riscul de răceli cu 44%
Funcția executivă cea mai afectată de vârstă este, fără îndoială, inteligența fluidă (FI), care este capacitatea de raționament abstract și de rezolvare a problemelor fără informații de bază. Boala Alzheimer este o problemă de sănătate publică globală, în parte, deoarece deficitul funcțional executiv apare adesea, împreună cu deficitul progresiv de învățare și de memorie. În plus, purtătorii asimptomatici ai factorilor de risc genetici ai bolii Alzheimer, cum ar fi alela apolipoproteinei E4 (APOE4), sau antecedentele familiale parentale (FH) în boala Alzheimer, tind să prezinte modificări neuronale și declin cognitiv.
Recent, diversele modificări întreprinse în privința stilului de viață, precum abordările mediteraneene-dietetice pentru a opri intervenția hipertensiunii arteriale în întârzierea neurodegenerativă, au fost asociate cu un declin cognitiv mai lent și cu o incidență redusă a bolii Alzheimer. Mai multă grosime corticală în zonele temporale și frontale relevante pentru boala Alzheimer se observă, de asemenea, la adulții care nu suferă de demență, care păstrează o aderență mai mare la o dietă mediteraneeană, bogată în alimente vegetale și surse de grăsimi sănătoase și săracă în carne roșie bogată în grăsimi.
Pe de altă parte, consumul de lactate poate preveni declinul cognitiv al persoanelor fără boli cardiovasculare, în parte datorită calciului și vitaminei B12, independent de factorii genetici și de mediu.
În cadrul studiului1 de față s-a constatat un consum mai mare de vin roșu în timp a fost legat de scoruri mai bune ale testului de inteligență fluidă, și un consum constant, zilnic de alcool, dar nu și săptămânal sau lunar, poate îmbunătăți și mai mult performanța scorului.
Studiul a fost condus de cercetătorul principal, Auriel Willette, profesor asistent în Știința alimentelor și nutriția umană, și Brandon Klinedinst, doctorand în neurologie, care lucrează la Departamentul de științe alimentare și nutriție umană, din statul Iowa. Echipa de cercetători, care a întreprins studiul, a analizat datele colectate de la 1.787 de adulți în vârstă (participanți care aveau între 46 și 77 de ani, la finalizarea studiului) din Marea Britanie prin intermediul Biobank-ului britanic, o bază de date biomedicală la scară largă și o resursă de cercetare care conține informații genetice și medicale detaliate, de la jumătate de milion de participanți din Marea Britanie. Baza de date este accesibilă la nivel global pentru cercetătorii autorizați care întreprind cercetări vitale asupra celor mai frecvente boli din lume și care pun viața în pericol.
Studii recente sugerează că anumite regimuri dietetice pot influența ratele de declin cognitiv. Inteligența fluidelor (FI) implică rezolvarea abstractă a problemelor fără cunoștințe prealabile. O scădere mai mare a inteligenței fluidelor (FI) în funcție de vârstă crește riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Analiza testului de inteligență fluidă (FIT) oferă o imortalizare în timp a capacității individului de a gândi pe loc, pe moment.
Participanților li s-a dat să completeze un test de inteligență fluidă (eng. „Fluid Intelligence Test” (FIT)) ca parte a chestionarului aplicat la momentul inițial al desfășurării cercetării (compilat între 2006 și 2010) și apoi în două evaluări ulterioare, care au fost efectuate din 2012 până în 2013 și din nou, între 2015 și 2016.
Participanții au răspuns, de asemenea, la întrebări cu privire la consumul de alimente și de alcool la momentul inițial al desfășurării studiului, dar și prin două evaluări ulterioare pe parcursul desfășurării cercetării. Chestionarul privind frecvența consumului de alimente a vizat întrebări despre aportul participanților de fructe proaspete, fructe uscate, legume crude și salată, legume fierte, pește gras, pește slab, carne procesată, carne de pasăre, carne de vită, miel, carne de porc, brânză, pâine, cereale, ceai și cafea, bere și cidru, vin roșu, vin alb, șampanie și lichior.
CITEȘTE ȘI: Sfatul expertului: Cele cinci semne care îți spun dacă brânza este din lapte sau este contrafăcută
În funcție de factorii genetici pe care îi moștenesc, unii oameni par să fie mai protejați de efectele bolii Alzheimer, în timp ce alții par să prezinte un risc mai mare de a dezvolta boala. Având în vedere aceste aspecte, datele obținute contribuie la o mai bună înțelegere a Alzheimerului și la punerea acestei boli într-o traiectorie inversă. Totodată, oamenii de știință ar crede că alegerile alimentare adecvate pot preveni cu totul boala Alzheimer și declinul cognitiv. Însă sunt necesare studii clinice randomizate pentru a determina, dacă efectuarea unor ușoare modificări în dietă ar putea ajuta creierul în mod semnificativ.