Foto: Pinterest.com
Cresterea nivelului de dioxid de carbon (CO2) din atmosfera pana in 2050 va reduce valoarea nutritiva a numeroase culturi, ceea ce ar putea produce deficiente de zinc, fier si proteine in cazul a milioane de persoane, avertizeaza un studiu publicat la inceputul acestei saptamani in jurnalul stiintific Nature Climate Change , citat de AFP și preluat de Agerpres.
Potrivit cercetatorilor de la Universitatea Harvard, care au analizat 225 de alimente diferite, cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera, care ar putea ajunge la 550 de parti per milion (ppm) in jurul anului 2050 – fata de 405 ppm in 2017, „ar reduce cu 3% pana la 17% continutul de fier, proteine si zinc din numeroase culturi de baza”.
Aceasta scadere a valorii nutritive a alimentelor se va traduce printr-o „deficienta de zinc in cazul a 175 de milioane de persoane, dar si de proteine, la 122 de milioane de persoane, pana in 2050, exacerbandu-se carentele (nutritionale) existente deja la peste un miliard de oameni”, se arata in concluziile cercetarii.
CITEȘTE ȘI: De ce NU este bine să bați în lemn
Aceste persoane se vor adauga celor 662 de milioane de locuitori ai planetei care sufera de carenta de proteine, celor 1,5 miliarde care se confrunta cu deficienta de zinc si celor 2 miliarde care au deficit de fier.
„Carentele de zinc afecteaza sistemul imunitar, copiii avand cel mai mare risc de a contracta boli precum infectii respiratorii, malarie sau boli diareice”, a explicat cercetatorul Matthew Smith intervievat de AFP.
„Un deficit de fier poate provoca anemie” sau poate creste numarul cazurilor de mortalitate infantila, a continua acesta.
Lipsa de proteine, adesea asociata cu subnutritia, se poate traduce printr-un retard de dezvoltare la copii.
CITEȘTE ȘI: Verdețuri la congelator? Vezi ce GREȘEALĂ faci fără să știi!
Regiunile cele mai expuse acestor riscuri sunt cele din Africa de Nord, Orientul Apropiat si Asia, potrivit studiului, ceea ce se poate explica prin obiceiurile alimentare din aceste tari.
Plantele joaca un rol esential in furnizarea de zinc, fier si proteine
Dintre acestea, graul, orezul si porumbul „contribuie la aproximativ doua treimi din aportul de proteine, zinc si fier la nivel mondial. Insa, graul si orezul sunt cele mai sensibile la cresterea nivelului de CO2 din atmosfera, in timp ce porumbul este in mod evident mai putin afectat”, a detaliat Matthew Smith.
Populatiile cele mai sarace sunt totodata si cele mai vulnerabile deoarece plantele constituie o parte importanta din alimentatia acestora, in timp ce locuitorii din statele cu un nivel de trai mai ridicat isi completeaza dieta cu carne.
„Deciziile pe care le luam in fiecare zi – modul in care ne incalzim locuintele, ceea ce mancam, cum ne deplasam si ceea ce cumparam – fac ca alimentele noastre sa fie mai putin hranitoare si sa puna in pericol sanatatea altor populatii si a generatiile viitoare”, a avertizat Samuel Myers, coautor al studiului, citat in comunicatul care insoteste concluziile studiului.
CITEȘTE ȘI: Care este mâncarea tradiţională românească cea mai dietetică şi echilibrată nutriţional
In urma cu doi ani, aproape doua sute de tari au semnat un acord, la Paris, prin care s-au angajat sa limiteze cresterea nivelului emisiilor gazelor cu efect de sera, aminteste Thomson Reuters Foundation.
„Majoritatea persoanelor nu vor observa neaparat daca graul are cu 5% mai putin fier sau zinc, insa acest lucru ar putea avea o gama larga de urmari asupra sanatatii”, a spus Matthew Smith.
La randul sau, Marion Nestle, profesor de nutritie, cercetari alimentare si sanatate publica la Universitatea din New York a declarat pentru Thomson Reuters Foundation ca „schimbarile climatice nu sunt bune pentru sanatate” adaugand ca „exista din ce in ce mai multe dovezi potrivit carora ceva trebuie cu adevarat intreprins pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon”.
CITEȘTE ȘI: DE CE părinţii şi bunicii noştri slăbeau mai uşor / STUDIU
Emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili au atins, anul trecut, un nivel record de 32,5 gigatone, din cauza cresterii cererii de energie la nivel global si a scaderii ritmului de eficientizare a producerii si consumului de energie, conform Agentiei Internationale pentru Energie, precizeaza Thomson Reuters Foundation.