csid.ro
Este folosită în gastronomie, dar are şi efecte benefice în unele probleme de sănătate frecvente. Anghinarea te poate ajuta să îţi menţii sănătatea ficatului, să normalizezi nivelul grăsimilor în sânge, iar lista beneficiilor nu se opreşte aici.
Originară din sudul Spaniei, anghinarea a început să fie valorificată din punct de vedere terapeutic începând din secolul al XVI-lea. Cercetările au arătat că planta are acţiune coleretică (stimuleză secreţia bilei), acest efect fiind pus pe seama cinarinei şi polifenolilor, compuşi prezenţi în frunzele plantei. De asemenea, este un bun colagog (favorizează evacuarea sucului biliar în timpul digestiei). Planta mai conţine vitamine (C) şi minerale (calciu, fier). În scop terapeutic sunt folosite frunzele şi rădăcina de anghinare, potrivit clicksanatate.ro.
CITEȘTE ȘI: ”Aurul lichid”: Remediul care curăță ficatul și previne îmbolnăvirea acestuia
Cinarina din compoziţia plantei ajută la stimularea funcţiei ficatului, anghinarea fiind recomandată ca tratament adjuvant în hepatite cronice şi ciroze hepatice.
În acest scop, prepară un ceai din 2 linguri de frunze uscate şi mărunţite la 250 – 300 ml de apă fierbinte. Laşi vasul acoperit 10 – 12 minute, după care strecori şi bei câte 2 căni zi (poţi să îndulceşti cu miere, pentru că anghinarea are gust amar), prima dimineaţa, pe stomacul gol, iar cea de-a doua cu jumătate de oră înainte de masa de prânz. Tratamentul durează 30 de zile.
Bogată în polifenoli şi inulină, anghinarea stimulează secreţia biliară a colesterolului, diminuând surplusul acestei grăsimi din sânge. În acest scop, este indicat maceratul, pe care îl prepari dintr-o lingură de plantă la 250 ml de apă.
Laşi vasul acoperit 6 – 8 ore la temperatura camerei, strecori şi bei câte 2-3 căni pe zi, pe stomacul gol, cu 30 de minute înainte de mese. Urmează tratamentul 40 de zile. Remediile cu anghinare sunt indicate şi după consumul meselor copioase, bogate în grăsimi.
Dacă ai fost diagnosticat cu dischinezia biliară, aşa-numita bilă leneşă, îţi sunt de ajutor plantele cu efecte coleretice şi colagoge, iar anghinarea este un astfel de remediu.
Se poate face o infuzie dintr-o lingură de frunze la ½ litru de apă. Se bea de-a lungul unei zile: 1 cană dimineaţa, pe stomacul gol, apoi se stă culcat pe partea dreaptă o jumătate de oră, iar a doua cană se bea înainte de mesele principale. Se poate face o cură de 20 de zile, cu o pauză de o lună, după care se reia.
Leacurile din această plantă sunt recomandate în nefritele acute şi cronice, planta având acţiune diuretică. Ceaiul de anghinare măreşte volumul de urină, favorizând eliminarea substanţelor toxice care se formează la nivelul ficatului şi al rinichilor. Graţie acestui efect, se pot observa efecte pozitive şi în urticarie sau în diverse forme de mâncărimi.
Ceaiul de anghinare dă rezultate bune şi în tulburări digestive precum constipaţia, vărsăturile, enteritele şi colitele. Poţi miza pe leacurile cu anghinare şi dacă ai lipsă a poftei de mâncare. Dacă ai reflux gastroesofagian, poţi încerca extract de pulbere de anghinare (disponibil în magazinele naturiste). Se ia înainte de a mânca, într-o cură de 2 săptămâni. Contra vărsăturilor, pune o jumătate de linguriţă de pulbere de anghinare în 100 ml de limonadă.
Este recomandat ca tratamentul cu anghinare să se facă treptat. Terapia cu această plantă se poate face 20 – 30 de zile, urmată de o lună de pauză, după care se poate relua.
Nu lua remedii cu anghinare în doze mai mari decât cele indicate, pentru că pot să apară colici biliare. Evită leacurile cu anghinare dacă ai calculi biliari, deoarece aceştia riscă să rămână blocaţi în căile biliare.
Femeile care alăptează trebuie să evite anghinarea, pentru că modifică gustul laptelui.
Leacurile cu anghinare pot avea efecte benefice şi în gută, diabet, ateroscleroză şi hipertensiune.