Tot mai mulţi oameni se luptă azi cu constipaţia , iar factorii pentru care acest lucru se întâmplă pot fi nenumăraţi. Uneori, constipaţia poate fi prevenită prin schimbarea obiceiurilor şi a stilului de viaţă. Alteori, cauza poate avea legătură cu o altă afecţiune. Cu toate astea, o dietă mai bogată în fibre şi mai multă mişcare pot face minuni.
Constipaţia: şi lipsa de exerciţiu
În general, persoanele active nu sunt constipate. Practic, colonul răspunde la activitate. Tonusul muscular este important pentru mişcările normale ale intestinului. Muşchii de pe pereţii abdominali şi diafragma joacă un rol crucial în procesul de defecare. Dacă aceştia sunt slabi, ei nu vor putea face treaba. Cu toate astea, exerciţiul nu este totul. Creşterea numărului de exerciţii pentru a scăpa de constipaţie poate da rezultate la persoanele în vârstă, care tind să fie mai sedentare, decât la cele tinere.
Constipaţia: opioidele
Tractul digestiv are receptori pentru opioizi şi constipaţia poate să apară (sau să se înrăutăţească) atunci când oamenii iau aceste medicamente pentru osteoartrita sau orice alt tip de durere. Constipaţia indusă de opioide apare la aproximativ 94% dintre pacienţii cu cancer care iau aceste medicamente pentru a atenua durerea şi 41% dintre persoanele care iau aceste pastile pentru o formă de durere, care nu are legătură cu cancerul.
Constipaţia: medicamentele
Constipaţia este un efect secundar al multor medicamente care se eliberează pe bază de prescripţie medicală sau a pastilelor luate fără avizul medicului. Acestea includ antacide, care conţin aluminiu, antispasticele, antidepresivele, tranchilizantele şi sedativele, suplimentele de fier, diureticele şi anticonvulsivante.
Constipaţia şi sindromul intestinului iritabil
Oamenii care au fost diagnosticaţi cu sindromul intestinului iritabil acuză deseori un disconfort abdominal. Constipaţia poate fi simptomul predominant sau poate să alterneze şi cu diareea. Gazele şi balonarea sunt, de asemenea, comune.
Constipaţia: abuzul de laxative
Laxativele sunt luate într-un mod necorespunzător, de exemplu către persoanele care suferă de anorexie nervoasă sau bulimie. Pentru cei care suferă de constipaţie, laxativele pot fi o soluţie bună. În trecut, se credea că utilizarea pe termen lung afectează celulele nervoase din colon. Cu toate acestea, noile formule de laxative fac ca această consecinţă să fie rară.
Constipaţia: schimbările din rutina zilnică
Călătoriile pot da oamenilor probleme deoarece distrug dieta normală şi rutina zilnică. Îmbătrânirea afectează adesea regularitatea scaunelor prin reducerea activităţii intestinale şi a tonusului muscular. De asemenea, femeile însărcinate se pot confrunta cu constipaţia, iar asta din cauza modificărilor hormonale sau uterului lărgit care împinge în intestin.
Constipaţia: ignorarea dorinţei
Dacă eviţi să te duci la toaletă atunci când trebuie, poţi ajunge să te lupţi cu constipaţia. Persoanele care ignoră în mod repetat această necesitate pot ajunge în stadiul de a nu mai simţi nevoia.
CITEȘTE ȘI: Perele – fruct-minune pentru sănătate, dar şi potenţial pericol. De ce să NU le consumi verzi
Constipaţia: lipsa fibrelor în dietă
O dietă prea scăzută în fibre şi fluide şi prea ridicată în grăsimi poate duce la constipaţie. Fibrele absoarb apa şi fac ca scaunele să devină moi. Creşterea aportului de fibre îi poate ajuta pe oameni să se vindece de constipaţie.
Constipaţia: alte posibile cauze
Boli care pot provoca constipaţie includ tulburări neurologice, cum ar fi boala Parkinson, leziuni ale măduvei spinării, accidentul vascular cerebral sau scleroza multiplă; afecţiunlei metabolice şi endocrine, cum ar fi hipotiroidismul, diabetul sau boala cronică a rinichilor; cancerul intestinal şi diverticulita. În plus, obstrucţiile intestinale, cauzate de un ţesutul cicatrizat (aderenţele din chirurgia anterioară) sau strâmtarea colonului sau rectului, potduce la constipaţie.
