Oboseala de după-amiază, dar mai ales frecvența cu care apare aceasta poate să fie semnul unor probleme medicale, arată studii recente.
Deși este firească o astfel de stare, care de cele mai multe ori este dată de consumul de alimente sau băuturi ”absorbante” de energie, ațipeala ar putea fi corelată cu un risc mai mare de hipertensiune și accident vascular cerebral.
O analiză a peste 350.000 de înregistrări anonime de la UK Biobank a dezvăluit această legătură, sugerând că ar putea fi mai mult decât o coincidență.
Somn deficitar
Fiind vorba de un studiu corelațional, cifrele nu implică neapărat că vina aparține somnului în sine. Este foarte posibil ca problema să fie reprezentată de modelele de somn deficitare, iar acele scurte momente de odihnă în timpul zilei să nu fie suficiente pentru a ne proteja de deficiențele de sănătate care apar ca urmare.
”Aceste rezultate sunt deosebit de interesante, deoarece milioane de oameni s-ar putea bucura de un somn regulat sau chiar zilnic”, a declarat anestezistul E Wang de la Xiangya Hospital Central South University din China, citat de Science Alert.
Studii anterioare au remarcat o legătură potențială între somnul în timpul zilei și hipertensiunea arterială și, prin extensie, una dintre complicațiile sale majore, accidentul vascular cerebral. De fapt, o singură zi de siestă poate coincide cu o creștere a riscului de hipertensiune și de accident vascular cerebral.
Hipertensiune arterială și AVC
Ambele afecțiuni sunt grave: hipertensiunea arterială, diagnosticată prin hipertensiune arterială persistentă, este o cauză majoră de deces prematur, iar accidentul vascular cerebral poate provoca invaliditate gravă, pe termen lung, și deces.
Pentru a extinde și mai mult studiile anterioare, cercetătorii au apelat la Biobank pentru a realiza un studiu care a inclus randomizarea mendeliană – efectul pe care variațiile genetice îl au asupra unui rezultat pentru a determina cauzalitatea – și observații care au avut loc pe perioade lungi de timp.
Ațipeala de după-amiază, legată de somnul insuficient din timpul nopții
Din datele Biobank, cercetătorii au exclus orice persoană care avea deja tensiune arterială ridicată sau care a suferit un accident vascular cerebral înainte de începerea studiului. Au rămas 358.451 de persoane ale căror informații despre sănătate au contribuit la studiu, inclusiv 50.507 incidente de hipertensiune arterială și 4.333 de incidente de accident vascular cerebral.
Acest eșantion larg a dezvăluit câteva informații fascinante. De exemplu, cei mai mulți dintre cei care dormeau regulat erau bărbați, fumau, beau zilnic, aveau un nivel mai scăzut de educație și de venituri și au raportat atât insomnie, cât și sforăit.
O frecvență mai mare a somnului a fost, de asemenea, asociată pozitiv cu predispoziția genetică spre hipertensiune arterială.
Aceste persoane care dormeau regulat aveau un risc cu 12% mai mare de hipertensiune decât cele care dormeau rar și niciodată, precum și un risc cu 24% mai mare de accident vascular cerebral. Iar acest risc a fost mai mare în cazul participanților mai tineri, cu vârsta sub 60 de ani, al căror risc de hipertensiune a fost de 20 la sută, față de 10 la sută în cazul celor de peste 60 de ani.
Frecvența crescută a somnului – motiv de îngrijorare
Frecvența crescută a somnului, raportată de aproximativ un sfert dintre participanți, este, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Creșterea frecvenței de somn cu o singură categorie din sondaj – de exemplu, de la niciodată la uneori – a crescut riscul de hipertensiune cu 40 la sută.
CITEȘTE ȘI: Ce spune despre tine starea de tresărire în somn: Când devine o problemă de sănătate
Mai degrabă decât să fie una cauza celeilalte, somnul și hipertensiunea ar putea fi ambele simptome ale aceleiași probleme de bază.
”Deși a trage un pui de somn în sine nu este dăunător, mulți oameni care trag dorm după amiaza pot face acest lucru din cauza somnului slab din timpul nopții.
Acest studiu se vrea a fi ecoul altor descoperiri care arată, în general, că efectuarea mai multor sieste pare să reflecteze asupra stării de sănătate, iar somnul nu este suficient pentru a compensa acest lucru”, a declarat psihologul clinician și expertul în somn Michael Grandner de la Universitatea din Arizona, care nu a fost implicat în cercetare.
