Foto: Pinterest.com
Noile cercetări efectuate la două universități britanice au descoperit asocieri între densitatea minerală osoasă mai mică și sănătatea cardiovasculară mai slabă, atât la bărbați, cât și la femei.
Publicat în Journal of Bone and Mineral Research, studiul de față a folosit Biobank, cohorta unică la nivel internațional din Marea Britanie, pentru a investiga legăturile dintre sănătatea osoasă și cea cardiovasculară. Cercetătorii au folosit o combinație de imagini și date despre biomarkerii din sânge pentru a investiga asocierea dintre afecțiunile osoase și cele cardiovasculare din cel mai mare eșantion de persoane raportate până în prezent.
Osteoporoza și bolile de inimă sunt probleme importante de sănătate publică. Aceste afecțiuni împărtășesc o serie de factori de risc, cum ar fi înaintarea în vârstă, fumatul și stilul de viață sedentar. Cercetările arată că pot exista legături între cele două afecțiuni chiar și după luarea în considerare a factorilor de risc comuni.
Acest lucru sugerează că pot exista căi biologice care asociază sănătatea slabă a oaselor cu sănătatea cardiovasculară precară, iar investigarea acestor legături ar putea dezvălui ținte pentru noi terapii medicamentoase. Cu toate acestea, studiile actuale de cercetare nu au măsuri obiective pentru sănătatea oaselor și a inimii și sunt adesea limitate la studii asupra unui număr mic de persoane pentru perioade de timp relativ scurte.
Oamenii de știință au descoperit că densitatea osoasă mai mică a fost asociată de o rigiditate arterială mai mare (indicând o sănătate cardiovasculară precară) atât la bărbați, cât și la femei. Ei au descoperit, de asemenea, că persoanele cu o sănătate osoasă precară au un risc crescut de deces prin boală cardiacă ischemică. Aceste legături nu au fost explicate de factorii de risc comuni sau de factorii de risc cardiovascular tradiționali. Interesant este că mecanismele care stau la baza relației oase-inimă par să difere la bărbați și la femei.
Creșterea înțelegerii asupra factorilor determinanți ai bolilor de inimă, cum ar fi axa oase-inimă, este esențială pentru îmbunătățirea strategiilor de prevenire și tratament al bolilor și pentru îmbunătățirea sănătății populației, afirmă savanții, potrivit doc.ro.
CITEȘTE ȘI: Cafeaua care previne bolile de inimă, cancerul și diabetul de tip 2
Osteoporoza este o boală care slăbește oasele până în punctul în care se rup ușor – cel mai adesea, e vorba de oasele șoldului, ale coloanei vertebrale și ale încheieturii mâinii. Osteoporoza este considerată o „boală tăcută”, deoarece este posibil ca persoana afectată să nu observe nicio modificare până când nu se confruntă cu o fractură. Această boală afectează mai ales femeile trecute de 50 de ani. Pentru a afla cât de puternice sunt oasele, se poate face un test de densitate osoasă.
Există lucruri care pot fi făcute la orice vârstă pentru a preveni slăbirea oaselor. Consumul de alimente bogate în calciu și vitamina D este important. La fel și exercițiile fizice regulate, cum ar fi antrenamentul cu greutăți, mersul pe jos, drumețiile, jogging-ul, urcatul scărilor, tenisul și dansul. Pentru articulații sănătoase, se pot lua suplimente alimentare cu ulei de pește de mare adâncime.
Bolile cardiovasculare includ boala cardiacă, infarctul, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă, aritmia, probleme ale valvei cardiace.
Boala inimii și a vaselor de sânge (numită și boală cardiacă) include numeroase probleme, dintre care multe sunt legate de un proces numit ateroscleroză – o afecțiune care se dezvoltă atunci când o substanță numită placă se acumulează în pereții arterelor.
Un infarct (atac de cord) apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat de un cheag de sânge. Dacă acest cheag întrerupe complet fluxul sangvin, partea din mușchiul inimii deservit de acea arteră începe să moară.
Un accident vascular cerebral ischemic (cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral) apare atunci când un vas de sânge care alimentează creierul este blocat, de obicei dintr-un cheag de sânge. Când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă, unele celule vor începe să moară. Acest lucru poate duce la pierderea funcțiilor controlate de acea parte a creierului, cum ar fi mersul pe jos sau vorbirea.
Insuficiența cardiacă, numită uneori insuficiență cardiacă congestivă, înseamnă că inima nu pompează sângele așa cum ar trebui. Boala se agravează dacă nu este tratată.
Aritmia se referă la un ritm cardiac anormal. Există diferite tipuri de aritmii (inima poate bate prea încet, prea repede sau neregulat).
Când valvele cardiace nu se deschid suficient pentru a permite sângelui să curgă așa cum ar trebui, apare o afecțiune numită stenoză. Când valvele cardiace nu se închid corect și astfel permit sângelui să se scurgă, se numește regurgitare.
Hipertensiunea arterială este un factor major de risc pentru bolile de inimă.
Nivelurile ridicate de colesterol pot duce la înfundarea arterelor și la creșterea riscului de boli coronariene și atac de cord, nivelurile ridicate de trigliceride pot crește, de asemenea, riscul bolilor coronariene, în special la femei.
A fi supraponderal sau obez poate crește riscul de boli de inimă. Acest lucru are legătură în principal cu faptul că o greutate prea mare este legată de alți factori de risc pentru bolile de inimă, inclusiv niveluri ridicate de colesterol din sânge și trigliceride, hipertensiune arterială și diabet.
Este necesară limitarea grăsimilor saturate, a alimentelor bogate în sare sau în zahăr și sporirea consumului de legume, fructe și cereale integrale.
CITEȘTE ȘI: Avertismentul ortopedului: Alimentele esențiale pentru sănătatea oaselor și fixarea calciului
Exercițiul fizic are multe beneficii, inclusiv întărirea inimii și îmbunătățirea circulației. De asemenea, poate contribui la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea colesterolului și a tensiunii arteriale.
Consumul abuziv de alcool poate crește tensiunea arterială și adaugă calorii suplimentare, care pot duce la creșterea în greutate. Ambele situații cresc riscul de boli de inimă.
Fumatul crește tensiunea arterială și crește riscul de atac de cord și de accident vascular cerebral.
Dacă nu dormi suficient, îți crești riscul de hipertensiune arterială, obezitate și diabet și de a dezvolta boli de inimă. Majoritatea adulților au nevoie de 7-8 ore de somn pe noapte (și nu mai puțin de 6).