Consumul exagerat de alcool este nociv pentru sănătate, însă un consum moderat poate avea anumite beneficii, potrivit mai multor cercetări.
Consumul moderat de alcool – definit ca nu mai mult de o băutură zilnic pentru femei și două pentru bărbați – a fost asociat cu un risc mai mic de deces de cauze cardiovasculare, în comparație cu consumul excesiv de alcool sau cu lipsa consumului de alcool, potrivit unui nou studiu prezentat la cea de-a 70-a sesiune științifică anuală a Colegiului American de Cardiologie.
Oamenii de știință au constatat, pe de o parte, că activitatea creierului legată de stres a fost mai mare la persoanele care nu beau alcool deloc, în comparație cu persoanele care beau moderat. Pe de altă parte, persoanele care beau excesiv (adică mai mult de 14 băuturi pe săptămână) au cel mai ridicat nivel de activitate cerebrală legată de stres, potrivit doc.ro.
Astfel, potrivit acestui studiu, cantități moderate de alcool pot avea efecte benefice asupra creierului, contribuind la reducerea stresului și la inducerea unei stări de relaxare, mecanisme prin care s-ar putea reduce și incidența bolilor cardiovasculare. Însă cantitățile mari de alcool cresc stresul și riscul cardiovascular.
Cercetătorii avertizează că aceste descoperiri NU ar trebui să încurajeze consumul de alcool (deci, cine nu bea deloc alcool nu trebuie să înceapă să bea), însă ar putea deschide drumul către noi terapii sau recomandarea unor activităților de gestionare a stresului, cum ar fi exercițiile fizice sau yoga, pentru a ajuta la minimizarea semnalelor de stres din creier.
CITEȘTE ȘI: Medicii avertizează: Obiceiurile care îți îmbolnăvesc creierul
Consumul moderat de alcool și riscul cardiovascular
Studiul actual sugerează că aportul moderat de alcool are un impact benefic asupra conexiunii creier-inimă, spun cercetătorii. Cu toate acestea, e important de reținut că alcoolul are mai multe efecte secundare importante, inclusiv un risc crescut de cancer, afectarea ficatului și dependență, deci este nevoie mai degrabă de alte intervenții cu impact benefic asupra creierului și inimii, care să aibă profiluri mai bune de efecte secundare.
Într-un studiu asemănător realizat de aceeași echipă de cercetare, s-a constatat că exercițiile fizice au un efect similar asupra activității creierului, precum și asupra incidenței bolilor cardiovasculare și a evenimentelor cardiovasculare cu potențial fatal. Autorii studiului afirmă că exercițiul fizic este asociat cu scăderea activității cerebrale asociate cu stresul într-o manieră dependentă de doză. În timp ce legătura dintre stres și bolile de inimă este larg acceptată, savanții spun că s-au făcut relativ puține cercetări cu privire la modul în care gestionarea stresului poate ajuta la protejarea sănătății inimii.
Datele au fost obținute în urma unui sondaj extins pe 53.064 de participanți, dintre care 59,9% erau femei, iar vârsta medie a participanților era de 57,2 ani. Aportul de alcool s-a bazat pe auto-raportare și a fost clasificat ca scăzut ( sub o băutură / săptămână), moderat (între 1 și 14 băuturi / săptămână) sau ridicat (mai mult de 14 băuturi / săptămână). Evenimentele cardiovasculare adverse majore, inclusiv atacul de cord, accidentul vascular cerebral sau spitalizările aferente, au fost determinate folosind coduri de diagnostic.
Dintre pacienții incluși, 752 au fost supuși unei tomografii cu emisie pozitronică 18F-FDG sau imagistică PET, care este adesea utilizată ca parte a screening-ului cancerului, dar poate prezenta și zone din creier care au activitate crescută.
Scanările le-au permis cercetătorilor să măsoare obiectiv activitatea în regiuni ale creierului despre care se știe că sunt asociate cu stresul. Oamenii de știință au evaluat activitatea cerebrală legată de stres măsurând activitatea amigdalei (partea creierului asociată cu frica și stresul) și împărțind-o prin activitatea din cortexul frontal (partea creierului implicată în funcțiile executive). Apoi au grupat pacienții în funcție de amploarea activității de stres cerebral.
Dintre cei 53.064 de participanți, 7.905 (15%) au prezentat un eveniment cardiovascular advers major: 17% în grupul cu consum redus de alcool și 13% în grupul cu consum moderat de alcool. Persoanele care au raportat un consum moderat de alcool s-au dovedit a avea un risc cu 20% mai mic de a avea un eveniment major comparativ cu consumul redus de alcool (în analiza ajustată) și, de asemenea, au avut o activitate cerebrală mai mică legată de stres. Acest lucru a rămas semnificativ chiar și după controlul variabilelor demografice, factorilor de risc cardiovascular, variabilelor socio-economice și factorilor psihologici.
Și alte studii anterioare au arătat o asociere puternică între activitatea amigdalară crescută și un risc mai mare de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarct, accident vascular cerebral sau deces. În studiul actual, analizele au arătat că legătura dintre aportul moderat de alcool și un risc mai mic de evenimente cardiovasculare scăzut este mediată semnificativ prin reducerea activității amigdalare.
CITEȘTE ȘI: Ai consumat alcool? După cât timp poţi să te urci la volan
Cercetătorii concluzionează că studiul are unele limitări, având în vedere auto-raportarea consumului de alcool pe baza consumului mediu de băuturi pe săptămână. Datele provin, de asemenea, de la un singur centru și fiecare participant la sub-studiul de imagistică a făcut doar o singură scanare a creierului.
Ar fi necesare studii suplimentare pentru a arăta, prin scanări repetate ale creierului și evaluări mai detaliate ale consumului de alcool în timp, că reducerile observate ale activității creierului sunt rezultatul direct al consumului moderat de alcool.
De ce nu este bun consumul mare de alcool?
Consumul excesiv de alcool poate crește riscul de probleme grave de sănătate, cum ar fi:
- Anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân și cel gurii, gâtului, esofagului, precum și cancerul hepatic
- Pancreatită
- Moarte subită dacă persoana are deja boli cardiovasculare
- Afectarea mușchiului cardiac (cardiomiopatie alcoolică), care duce la insuficiență cardiacă
- Accident vascular cerebral
- Tensiune arterială crescută
- Boală de ficat
- Sinucidere
- Vătămări corporale grave sau deces
- Afectarea creierului și alte probleme la făt, dacă mama bea alcool
- Sindrom de sevraj alcoolic.
În concluzie, dacă o persoană nu bea alcool, nu trebuie să înceapă să bea având în vedere cele câteva beneficii potențiale pentru sănătate. Dacă o persoană obișnuiește să bea cantități mici până la moderate de alcool și este sănătoasă, poate continua să consume alcool în acest mod responsabil. Dacă o persoană obișnuiește să bea mult alcool, e bine să caute ajutor (de exemplu, poate cere sfatul medicului de familie) pentru a renunța la acest viciu.
