menshealth.com
Un aport mai mare de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc mai mare de boală inflamatorie intestinală, constată un studiu publicat de BMJ.
Alimentele ultra procesate includ produse de patiserie și gustări ambalate, băuturi gazoase, cereale zaharate, semipreparate care conțin aditivi alimentari și produse reconstituite din carne și pește – conținând adesea niveluri ridicate de zahăr, grăsimi și sare adăugate, dar lipsite de vitamine și fibre.
Boala inflamatorie intestinală este mai frecventă în țările industrializate și se crede că factorii dietetici ar putea juca un rol, dar datele care corelează aportul de alimente ultraprocesate cu această afecțiune sunt limitate.
Pentru a afla mai multe despre această potențială conexiune, o echipă internațională de cercetători s-a bazat pe informații dietetice detaliate obținute de la 116.087 adulți cu vârste cuprinse între 35 și 70 de ani, provenind din 21 de țări cu venituri mici, medii și mari, care participau la studiul Epidemiologie rurală și urbană prospectivă (PURE). Studiul PURE examinează impactul influențelor societății asupra bolilor cronice în diferite țări din întreaga lumem scrie doc.ro.
Participanții au fost înscriși în studiul¹ de față între 2003 și 2016 și au fost evaluați cel puțin o dată la trei ani. Pe o perioadă medie de urmărire de 9,7 ani, au fost înregistrate noi diagnostice de boală inflamatorie intestinală, inclusiv boala Crohn sau colita ulcerativă: 467 de participanți au dezvoltat boală inflamatorie intestinală (90 boala Crohn și 377 colită ulcerativă).
CITEȘTE ȘI: Cum poți găti conopida pentru a nu-și pierde gustul și consistența: Condimentele care îi îmbogățesc aroma
După luarea în considerare a altor factori de influență potențială, oamenii de știință au descoperit că aportul mai mare de alimente ultra procesate a fost asociat cu un risc mai mare de boală inflamatorie intestinală. S-a constatat un risc de boală inflamatorie intestinală crescut cu 82% în rândul celor care consumau cinci sau mai multe porții de alimente ultra procesate pe zi și un risc crescut cu 67% la cei care consumau 1-4 porții pe zi față de persoanele care mâncau astfel de alimente mai rar de o dată pe zi.
Diferite subgrupuri de alimente ultra prelucrate, inclusiv băuturile răcoritoare, alimentele dulci rafinate (bomboane, acadele etc.), gustările sărate (chipsuri, covrigei etc.) și carnea foarte procesată (crenvurști, salam etc.), fiecare au fost asociate cu riscuri mai mari de boală inflamatorie intestinală. În schimb, aportul de carne preparată simplu, în casă, lactate, fructe, legume și leguminoase nu au fost asociate cu astfel de afecțiuni.
Rezultatele au fost similare pentru boala Crohn și colita ulcerativă, inclusiv după analize suplimentare pentru a testa riscul de a dezvolta boală inflamatorie intestinală în funcție de vârstă și regiune, ceea ce sugerează că rezultatele sunt robuste. Acesta este un studiu observațional, deci nu se poate stabili cauzalitatea, iar rezultatele s-au bazat pe diagnostice auto-raportate și nu au luat în considerare modificările dietetice în timp. De asemenea, cercetătorii nu pot exclude posibilitatea ca alți factori pe care nu i-au măsurat să le fi afectat rezultatele.
Cu toate acestea, concluziile studiului susțin ipoteza că aportul de alimente ultra procesate ar putea fi un factor de stil de viață care crește riscul de boală inflamatorie intestinală. Deoarece carnea simplă, lactatele, fructele, legumele și leguminoasele nu s-au dovedit a fi asociate cu dezvoltarea afecțiunilor intestinale, acest studiu sugerează că s-ar putea să nu fie alimentul în sine cel care conferă acest risc, ci mai degrabă modul în care alimentele sunt pregătite pentru consum.
De exemplu, carnea cumpărată ca atare și pregătită acasă cât mai simplu, prin fierbere sau la grătar, nu contribuie la dezvoltarea bolilor inflamatorii intestinale așa cum o face carnea ultra procesată din crenvurști, salam, parizer și alte mezeluri din comerț. Potrivit oamenilor de știință, sunt necesare studii suplimentare pentru a identifica factori potențiali specifici care contribuie la faptul că alimentele procesate ar putea fi responsabile pentru asocierile observate în studiul de față.
Având în vedere că alimentele ultra procesate au fost asociate în mai multe studii cu diverse riscuri pentru sănătate, inclusiv creșterea riscului cardiovascular, iată ce poți face pentru a reduce consumul:
Sucul de fructe nu este un aliment sănătos dacă îl cumperi într-o cutie pe care apar și cantități de zahăr sau aditivi și chiar și cele care pretind că au doar fructe trebuie privite circumspect. Este mai sănătos să îți cumperi fructe întregi (alege produsele care au miros puternic de fruct) și fie să le consumi ca atare, după ce le speli bine, fie să îți faci un smoothie la blender. În acest mod, știi că nu există ingrediente ascunse care pot crește numărul de calorii sau pot afecta sănătatea.
Da, chipsurile pot fi o tentație mare mai ales când stai la televizor, însă aceste alimente foarte procesate nu sunt deloc sănătoase. Este mai sănătos să cumperi cartofi de la piață și să îți faci acasă o gustare. De exemplu, pentru o seară de filme acasă, curăță cartofii, spală-i bine, taie-i în patru pe lungime (stil „wedges”) și masează-i cu un amestec dintr-o lingură de ulei, o linguriță de sare și condimentele tale preferate (boia, turmeric etc.).
CITEȘTE ȘI: ”Insulina vegetală”: Fructele care reglează glicemia și protejează creierul de stres
Apoi, pune-i într-o tavă la cuptor pe hârtie de copt și toarnă ușor într-un colț al tăvii cam jumătate de pahar cu apă, fără să atingi cartofii, pentru ca apa să rămână doar pe fundul tăvii – va dispărea la copt. Pune tava la cuptor, 45 de minute la 200 °C (cuptor cu încălzire și sus și jos). Cartofii astfel copți pot fi consumați la film alături de bețe de legume crude, humus sau sos de iaurt cu usturoi, de exemplu.
Pe piață au apărut diverse variante vegetale care imită foarte bine la textură și gust parizerul, salamul, crenvurștii etc. Dacă ai poftă de un sandviș cu mezeluri, cumpără unele vegetale, pe cât posibil fără aditivi nocivi (glutamat monosodic, uleiuri hidrogenate, etc.).
Dacă simți nevoia să pui un sos pe anumite preparate din carne sau legume ori în sandvișuri, alege în loc de maioneză un sos mai ușor, dar tot gustos, cum ar fi cel de iaurt grecesc, usturoi pisat și puțin ulei de măsline sau cel de muștar, puțin ulei de floarea-soarelui și ierburi aromate după preferință.