Bolile precum Alzheimer, depresia sau accidentul vascular cerebral afectează diferit creierul. Cum se schimbă acest organ în funcție de ce afecțiuni are o persoană?
Accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral apare atunci când fluxul de sânge într-o parte a creierului se oprește. Această situație provoacă leziuni cerebrale permanente și poate duce la invaliditate sau deces. Simptomele depind de locul în care se întâmplă accidentul vascular cerebral.
Dacă este în partea stângă a creierului, este posibil ca pacientul să resimtă slăbiciune și amorțeală în partea dreaptă a corpului, iar vorbirea poate fi afectată, potrivit doc.ro. Dacă accidentul vascular cerebral este pe partea dreaptă a creierului, este posibil ca persoana să resimtă slăbiciune sau amorțeală pe partea stângă a corpului.
Alcoolismul
Alcoolul consumat în exces și pe o perioadă lungă de timp afectează, printre altele, și creierul. Abuzul de alcool poate duce la vedere neclară, vorbire neclară și pierderea memoriei. Acest lucru se întâmplă deoarece alcoolul ucide celulele creierului, iar unele cercetări arată că poate să și micșoreze anumite părți ale creierului (se pare că persoanele care suferă de alcoolism au un hipocampus mai mic – zonă importantă pentru învățare și memorie – decât cele care nu beau des).
CITEȘTE ȘI: Primul lucru pe care trebuie să îl faci dacă te doare în piept: Cum știi dacă e sau nu o urgență medicală
Anevrismul cerebral
Un anevrism cerebral este un punct slab dintr-un vas de sânge care, de obicei, se umflă și se umple cu sânge. Se formează adesea pe artere de la baza creierului. Unele anevrisme se scurg sau se rup, ceea ce cauzează sângerări în creier sau în zona dintre creier și mucoasa acestuia. Acestea sunt așa-numitele accidente vasculare cerebrale hemoragice. Pot începe ca dureri de cap și pot continua cu greață, convulsii și chiar deces.
Boala Alzheimer
Creierul conține celule numite neuroni, care comunică între ei prin semnale chimice și electrice și care, de asemenea, trimit mesaje către restul corpului. Boala Alzheimer perturbă această comunicare. Se crede că boala presupune o acumulare de două proteine, amiloid și tau. Ambele creează încurcături neurofibrilare care ar putea perturba trimiterea acestor mesaje.
Depresia
Depresia nu afectează doar starea de spirit, ci poate schimba creierul. Această tulburare diminuează activitatea în unele zone ale creierului, inclusiv în lobii prefrontali, care sunt implicați în acțiuni precum raționamentul, personalitatea și judecata unei persoane. Un studiu a constatat că persoanele care au trăit cu depresie mai mult de un deceniu au avut cu aproximativ 30% mai multe inflamații ale creierului. Acest lucru poate duce la pierderea celulelor creierului, ceea ce crește riscul de probleme de memorie și demență.
Leziunile cerebrale
Orice tip de traumatism, cum ar fi lovituri la cap într-un accident de mașină sau o lovitură la cap provocată de o căzătură, de exemplu, poate duce la o contuzie. În timpul impactului, creierul alunecă și lovește în interiorul craniului. Acest lucru poate zdrobi creierul și poate rupe țesutul nervos.
Comoțiile influențează, de asemenea, echilibrul substanțelor chimice din creier, afectând funcția celulelor nervoase și declanșând inflamația. În timp ce creierul se vindecă de obicei de unul singur, contuziile multiple pot duce la daune de lungă durată.
Migrenele
Persoanele care suferă de migrene au unele conexiuni defecte în creier. Anumiți nervi reacționează excesiv la declanșatori, cum ar fi stresul sau lumina puternică. Acest lucru declanșează un val de activitate, care determină substanțele chimice să îngusteze vasele de sânge din creier. Această situație provoacă dureri de cap și alte simptome neplăcute. De-a lungul timpului, migrenele cronice ar putea cauza pierderea de substanță cenușie și albă.
Schizofrenia
Persoanele cu schizofrenie au creierul diferit de cele fără această tulburare mentală. Scanările arată că pacienții pierd substanță cenușie și albă, materialul gras care alcătuiește creierul. Substanța albă se află în profunzimea creierului, unde călătoresc informațiile. Materia cenușie o înconjoară și, printre altele, ajută creierul să proceseze informațiile. La persoanele care au schizofrenie, substanța cenușie tinde să dispară mai întâi, iar cea albă dispare în timp.
Scleroza multiplă
În scleroza multiplă, sistemul imunitar atacă nervii din creier și măduva spinării. Corpul persoanei afectate trimite celule albe din sânge pentru a provoca daune mielinei, stratul de izolație din jurul nervilor. Acest lucru provoacă leziuni ale nervilor și perturbă fluxul de informații către și dinspre creier. În timp, țesutul cicatricial se formează pe nervi și creează leziuni. Aceste schimbări duc la simptome precum amorțeală, tremurături și probleme de vedere.
Tulburarea bipolară
Oamenii de știință încă analizează modificările creierului cauzate de modificările intense ale dispoziției asociate cu tulburarea bipolară. Cercetătorii cred că aceste modificări sunt rezultatul dezechilibrelor neurotransmițătorilor, substanțe chimice care trimit mesaje între celulele creierului. Acestea joacă un rol în ceea ce privește starea de spirit, somnul și memoria. De exemplu, prea mult din neurotransmițătorul numit noradrenalină poate provoca manie, în timp ce prea puțin pune bazele depresiei.
Tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD)
Experții consideră că simptomele ADHD-ului, cum ar fi neatenția și hiperactivitatea, provin din diferențele existente în creierul persoanelor afectate de această tulburare. Cercetările arată că există mai puțină substanță cenușie și albă la persoanele cu ADHD. În plus, rețelele de celule nervoase funcționează diferit.
Tulburarea de stres post-traumatic
Când o persoană trece printr-o situație traumatică, creierul declanșează un răspuns de tipul „luptă sau fugi”. Majoritatea oamenilor își revin singuri în urma unui astfel de eveniment, dar unii ajung să sufere de tulburare de stres post-traumatic. Această tulburare face ca amigdala – partea creierului care controlează emoțiile – să fie hiperactivă și scade activitatea în cortexul prefrontal, o zonă de luare a deciziilor. De asemenea, poate micșora hipocampul, zona care formează amintiri.
Meditația și sportul pot îmbunătăți starea creierului
Meditația și activitatea fizică sunt două metode a avea un creier mai sănătos. Se pare că meditația nu numai că ușurează stresul, ci poate chiar să modifice creierul într-un sens pozitiv. Un studiu a constatat că la participanții care au meditat timp de două luni a crescut substanța cenușie în părți ale creierului care controlează emoțiile și învățarea. Meditația întărește, de asemenea, conexiunea dintre celulele creierului și poate proteja împotriva bolii Alzheimer.
Mișcarea este o altă activitate utilă pentru corp și creier. Exercițiul fizic pompează sânge în creier, care furnizează oxigen și substanțe nutritive. De asemenea, stimulează eliberarea proteinelor care mențin sănătoase celulele creierului și ajută la creșterea altora noi.
