Foto: Pinterest.com
Obişnuinţa de a efectua exerciţii fizice ne ajută să ne menţinem supli, dar şi să reducem tensiunea arterială, plus că reduce stresul şi ne dă mai multă energie. Ce fel de exerciţii sunt recomandate persoanelor cu hipertensiune.
Hipertensiunea arterială este o boală cronică care, netratată, afectează vasele de sânge şi organele interne cu consecinţe fatale. Cauzele hipertensiunii arteriale sunt multiple, de la predispoziţia genetică şi disfuncţia endotelială şi până la rezistenţa la insulină.
Persoanele care suferă de această afecţiune trebuie să-şi modifice stilul de viaţă şi să urmeze toată viaţa tratamentul hipertensiv recomandat de medicul cardiolog, atrage atenţia dr. Corina Georgiana Tămăşescu, medic specialist cardiolog, la Spitalul Sanador, potrivit adevarul.ro.
CITEȘTE ȘI: Semnal de alarmă al cercetătorilor americani: Cum îţi afectează hipertensiunea creierul
„Este necesar ca persoanele hipertensive să-şi măsoare hipertensiunea arterială la domiciliu fie cu un tensiometru propriu sau cu ajutorul unui Holter TA – MAATA-monitorizare ambulatorie automată a tensiunii arteriale – pentru a urmări răspunsul la medicaţia administrată. În lipsa controlului valorilor tensionale, medicaţia trebuie ajustată deoarece hipertensiunea arterială netratată corespunzător poate determina complicaţii prin afectarea ireversibilă a unor organe vitale – inima, rinichii, creierul – şi se poate ajunge la infarct miocardic acut, accident vascular cerebral.
De asemenea, pacientul hipertensiv trebuie să-şi controleze şi ceilalţi factori de risc cardiovasculari asociaţi – diabetul, dislipidemia, obezitatea, fumatul“, adaugă medicul specialist.
Pacienţilor cu hipertensiune nu le sunt interzise exerciţiile fizice, dimpotrivă. „Activitatea fizică regulată poate fi benefică atât pentru prevenţia, cât şi pentru tratarea hipertensiunii arteriale, cu scăderea riscului cardiovascular şi a mortalităţii“, mai spune medicul specialist. Niciun exerciţiu fizic nu ar trebui efectuat însă fără consultarea medicului curant.
CITEȘTE ȘI: Hipertensiune? Mănâncă această legumă!
„Recomand persoanelor hipertensive activitate fizică de intensitate moderată, cu durata de cel puţin 30 minute zilnic, de tip alergare, mers alert, ciclism, înot, timp de 5-7 zile/săptămână, asociată cu exerciţii de rezistenţă – 2-3 zile/săptămână. Nu recomand efortul fizic excesiv la pacientul hipertensiv necontrolat terapeutic.“
Două sunt întrebările la care trebuie să răspundem atunci când alegem tipul de activitate fizică: ce ne place şi dacă vom proceda la practicarea exerciţiilor în grup sau de unul singur, scrie site-ul de ştiri medicale webmd.com. Persoanele inactive care vor să devină active ar trebui să facă exerciţiile gradual, începând cu o încălzire de cinci-zece minute pentru a preveni rănirile, potrivit aceleiaşi surse. Se măreşte apoi intensitatea exerciţiului pentru ca, spre final, să se reducă ritmul.
O altă recomandare pentru pacienţii hipertensivi care vor să se menţină activi este aceea de a ţine un jurnal al exerciţiilor fizice în care să noteze cum se simt atunci când fac sport. Este normal să dureze ceva până când organismul se obişnuieşte cu noul stil de viaţă şi este la fel de normal ca respiraţia să devină mai intensă, inima să bată mai repede şi să transpirăm.
Însă, dacă începem să avem respiraţie scurtă şi simţim că inima bate prea repede sau neregulat, e mai bine să încetinim sau să oprim exerciţiul şi să ne odihnim. Exerciţiile trebuie oprite şi dacă apar dureri în piept, stare de slăbiciune, confuzie, dureri de cap la lumină sau presiune la nivelul gâtului, braţelor sau umerilor şi trebuie apelat medicul dacă aceste semne nu dispar repede sau se repetă.
CITEȘTE ȘI: Evită din timp ‘ucigaşul tăcut’! Medicii spun care sunt alimentele care cresc tensiunea
„Pacienţilor cardiaci le recomand un control riguros al factorilor de risc cardiovascular atât prin măsurile de schimbare a stilului de viaţă, cât şi prin tratament medicamentos adecvat.
De asemenea, controale periodice la medicul cardiolog prin analize sangvine de rutină – profil lipidic-colesterol total, trigliceride, colesterol rău – LDL, colesterol bun – HDL, glicemie, hemoglobina glicozilată, ECG, ecografie cardiacă, test de efort ECG“, conchide dr. Tămăşescu.