healthissuesindia.com
Peste 1.800 de decese au fost înregistrate oficial din cauza complicaţiilor cauzate de infecţia cu noul coronavirus COVID-19 şi peste 75.000 de persoane sunt infectate la acest moment.
Având în vedere contagiozitatea extrem de ridicată a acestui coronavirus, experţii fac eforturi să afle cum anume este afectat organismul de acesta. Un medic epidemiolog de la Universitatea din Hong Kong a avertizat recent că noul coronavirus ar putea infecta peste 60% din populaţia globului.
Dar ce anume se întâmplă în organism când pătrunde acest coronavirus? Potrivit specialiştilor, noua tulpină a coronavirusului este similară SARS, aşa că cercetările se concentrează asupra acestui aspect pentru dezvoltarea unui vaccin eficient.
Majoritatea persoanelor infectate au probleme la nivelul plămânilor, deoarece, la fel ca gripa, coronavirusul este o afecţiune respiratorie, potrivit csid.ro. Infecţia debutează cu tuse, febră şi respiraţie scurtă, ulterior cauzând pneumonie sau alte complicaţii mai grave.
La debutul infecţiei, coronavirusul atacă rapid celulele pulmonare (cilii şi cele care produc mucus). Acel mucus protejează mucoasa plămânilor de agenţii patogeni şi asigură buna funcţionare a procesului respirator. Cilii, în schimb, „mătură” urmele de polen şi virusurile care ar putea ajunge în plămâni.
În cazul infecţiei cu COVID-19 se formează mici găuri în plămâni, ca un fagure de miere, ca urmare a răspunsului anormal al sistemului imun, leziuni care duc la complicaţii severe sau chiar la deces.
În timpul epidemiei de SARS şi MERS, aproape un sfert dintre persoanele infectate aveau diaree, însă noul coronavirus pare să nu determine apariţia unor tulburări digestive sau astfel de cazuri sunt foarte rare.
Cu toate acestea, nu este exclus ca simptome precum durerea de stomac, diareea sau senzaţia de vomă să apară în rândul persoanelor infectate cu COVID-19, având în vedere că virusurile pot penetra orice tip de celule, inclusiv pe cele de la nivelul sistemului digestiv şi intestinal.
Infecţiile cu coronavirusuri zoonotice, aşa cum este şi cazul COVID-19, se pot manifesta şi la nivel anatomopatologic. Altfel spus, analizele de sânge pot indica valori anormale ale anumitor enzime, leucocite sau trombocite. De asemenea, pot fi semnalate cazuri de hipertensiune arterială sau, mai rar, de infarct sau boală renală acută.
Ca urmare a atacului acestui coronavirus se pot produce în exces citokine, care duc la inflamaţii ce slăbesc vasele de sânge din plămâni. Ulterior, aceste vase se pot sparge, iar sângele infectat se scurge în sistemul circulator, afectând numeroase organe. Astfel de probleme apar cu precădere în cazul persoanelor cu afecţiuni preexistente, precum diabet sau boli de inimă.
Din cazua faptului că ficatul este un organ foarte bine vascularizat, noul coronavirus poate ajunge cu uşurinţă la el, producând afecţiuni severe, precum insuficienţa hepatică.
Ficatul are un rol esenţial în filtrarea sângelui de toxine şi alte reziduuri şi producerea de energie din nutrienţii proveniţi din alimentele ingerate.
De asemenea, ficatul conţine enzime care grăbesc reacţiile chimice din organism. Este de înţeles, aşadar, că, odată afectat ficatul, apar o sumedenie de alte probleme cu alte organe.
CITEȘTE ȘI: Ce trebuie să ştii despre noul virus din China – Persoanele cele mai expuse şi principalele simptome
Aproximativ 6% dintre pacienţii infectaţi cu SARS şi aproape un sfert dintre cei infectaţi cu MERS s-au confruntat cu injurie renală acută, cu potenţial mortal. Se pare că şi noul noronavirus are astfel de „preferinţe”, arată cercetări recente.
La fel ca ficatul, rinichii acţionează ca un filtru pentru sânge, reziduurile şi toxinele fiind ulterior eliminate prin excreţie. Savanţii au descoperit frecvent în rinichii pacienţilor infectaţi cu SARS şi MERS tulpini ale acestor virusuri, aspect care poate fi valabil şi în cazul COVID-19. Se pare că afecţiunile renale ar putea fi agravate de hipotensiune, sepsis, anumite medicamente sau dezechilibre electrolitice.