Cât de des te duci la baie? Răspunsul este un semn important al sănătății tale. Un studiu publicat în Cell Reports Medicine relevă faptul că frecvența tranzitului intestinal are un impact semnificativ asupra fiziologiei și sănătății pe termen lung, cele mai bune rezultate fiind asociate cu mișcările intestinale o dată sau de două ori pe zi.
Cercetările anterioare au asociat constipația și diareea cu un risc mai mare de infecții și boli neurodegenerative. Dar, deoarece aceste constatări au fost observate la pacienții bolnavi, rămâne neclar dacă vizitele neregulate la toaletă sunt o cauză sau un rezultat al condițiilor lor.
CITEȘTE ȘI: Medicii avertizează: Nu fă niciodată acest lucru la toaletă
„Sper că această lucrare va deschide puțin mintea medicilor cu privire la riscurile potențiale ale necontrolării frecvenței intestinelor”, a declarat pentru AFP autorul principal Sean Gibbons de la Institutul de Biologie Sistemică, explicând că medicii privesc adesea mișcările neregulate ca pe un simplu „inconvenient”.
Patru grupe de frecvență a mișcărilor intestinale
Gibbons și echipa sa au colectat date clinice, de stil de viață și biologice – inclusiv analize de sânge, microbiom intestinal, date genetice și altele – de la peste 1.400 de voluntari adulți sănătoși, fără semne de boală activă. Frecvența scaunelor raportată de participanți a fost clasificată în patru grupe: constipație (una sau două scaune pe săptămână), normală-scăzută (de trei până la șase ori pe săptămână), normală-scăzută (una până la trei pe zi) și diaree.
Atunci când scaunul este ținut în intestin prea mult timp, microbii epuizează fibrele disponibile, care ar fermenta în acizi grași benefici cu lanț scurt, și în schimb fermentează proteinele, producând toxine precum sulfatul de p-cresol și sulfatul de indoxil.
„Ceea ce am constatat este că, chiar și în cazul persoanelor sănătoase care sunt constipate, există o creștere a acestor toxine în sânge”, spune Gibbons, menționând că aceste toxine sunt deosebit de dure pentru rinichi.
În cazurile de diaree, echipa a găsit markeri de chimie clinică care indicau inflamația și afectarea ficatului. Gibbons a explicat că, în timpul diareei, organismul secretă cantități excesive de acid biliar, pe care ficatul l-ar procesa altfel pentru a dizolva și absorbi grăsimile alimentare.
Bacteriile intestinale care fermentează fibrele, cunoscute sub numele de „anaerobe stricte”, asociate cu o stare bună de sănătate, prosperă în „zona de aur” a unuia sau a două scaune pe zi.
Problemele sunt la persoanele tinere, la femei și la persoanele mai slabe
Cu toate acestea, Gibbons subliniază că este nevoie de mai multe cercetări pentru a defini mai precis acest interval optim. Din punct de vedere demografic, persoanele mai tinere, femeile și cele cu un indice de masă corporală mai mic tind să aibă scaune mai puțin frecvente. Diferențele hormonale și neurologice dintre bărbați și femei pot explica această diferență, spune Gibbons, împreună cu faptul că bărbații consumă de obicei mai multă mâncare.
CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă cu corpul nostru dacă amânăm mersul la toaletă?
În cele din urmă, prin combinarea datelor biologice cu chestionarele privind stilul de viață, echipa a conturat o imagine clară a persoanelor care se încadrează de obicei în „zona de aur”. „Cel mai mare semnal pe care l-am văzut a fost consumul mai multor fructe și legume”, spune Gibbons, împreună cu consumul abundent de apă, activitatea fizică regulată și o dietă predominant bazată pe plante.
Următorul pas în cercetare ar putea implica dezvoltarea unui studiu clinic de gestionare a mișcărilor intestinale la un grup mare de persoane, urmărit pe o perioadă extinsă de timp, pentru a evalua potențialul său de prevenire a bolilor.
