Leșinul poate fi un simptom al unei afecțiuni, dar poate, de asemenea, să aibă o cauză comună, banală, care nu pun viața în pericol.
Există un motiv simplu în spatele tuturor episoadelor de leșin – creierul nu primește suficient sânge. Dar există multe cauze posibile, de la probleme comune, de obicei inofensive la probleme rare, potențial grave.
„Leșinul trebuie întotdeauna luat în serios, deci asigurați-vă că ați fost evaluat de un medic dacă leșinați, mai ales dacă aveți antecedente de probleme cardiace”, spune dr. Jeremy Ruskin, fondatorul serviciului de aritmie la Spitalul General din Massachusetts, afiliat la Harvard.
Dar nici măcar persoanele fără probleme cardiace anterioare nu sunt scutite. Uneori sincopa (termenul medical pentru leșin) este primul semn al unei afecțiuni cardiace nedetectate anterior, spune el, potrivit dcmedical.ro.
CITEȘTE ȘI: ATENȚIE: Lipsa acestui mineral crește riscul bolilor de inimă
Inima, la un episod de leșin
Sincopa cardiacă reprezintă doar aproximativ 15% din toate episoadele de leșin – mult mai puține decât sincopa reflexă, cel mai frecvent tip. Sincopa cardiacă este cea mai gravă formă de leșin, totuși, deoarece poate fi un vestitor al morții subite.
Cauzele legate de inimă ale leșinului rezultă de obicei dintr-o problemă electrică care determină bătăile inimii fie prea încet, fie prea repede, spune dr. Ruskin. Aceste așa-numite aritmii pot fi cauzate de deteriorarea unui atac de cord sau a unei boli ale mușchilor cardiaci (cardiomiopatie). Ambele pot perturba sistemul electric al inimii și îi pot reduce capacitatea de pompare eficient.
Alte cauze includ anomalii genetice ale sistemului electric al inimii, cum ar fi sindromul QT lung sau sindromul Brugada. În cele din urmă, condițiile care pot reduce fluxul sanguin și pot declanșa leșin includ o rigidizare a valvei aortice (stenoză aortică) sau îngustarea ieșirii ventriculului stâng din cardiomiopatia hipertrofică.
Scăderea bruscă a tensiunii
Un alt motiv obișnuit pentru care oamenii leșină implică o scădere bruscă a tensiunii arteriale care are loc în picioare, cunoscută sub numele de hipotensiune posturală sau ortostatică. În timpul acestor episoade, sângele se acumulează în partea inferioară a corpului. Mai puțin sânge revine în inimă, ceea ce duce la scăderea tensiunii arteriale și reducerea fluxului de sânge în creier.
Cauzele frecvente includ medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale sau a prostatei mărite și leziuni ale nervilor sau disfuncții (neuropatie) cauzate de diabet, boala Parkinson sau alte boli. Căldură prea mare, hidratare insuficientă, anxietate și foamea poate agrava problema.
Cazuri rare
Arterele îngustate, care sunt semnul distinctiv al bolilor cardiovasculare, afectează ocazional vasele care alimentează partea din spate a creierului, provocând o afecțiune numită insuficiență vertebrobazilară (VBI). „Această afecțiune reduce fluxul de sânge către partea din spate a creierului, o regiune care este esențială pentru menținerea echilibrului și a conștienței”, spune dr. Ruskin. Dar VBI poate lovi, de asemenea, persoanele cu artere largi, care au pinteni osoși din artrită în apropierea acestor artere ale gâtului. Răsucirea gâtului poate provoca compresia vasului și obstrucționarea fluxului sanguin. Această problemă, cunoscută sub numele de sindromul arterei vertebrale rotaționale sau „sindromul vânătorului cu arc”, este foarte rară.
CITEȘTE ȘI: Gestul banal care îți păstrează inima sănătoasă
Descoperirea cauzei
Un istoric detaliat al pacientului și martori oferă cele mai bune indicii pentru identificarea cauzei de bază a unui episod de leșin, spune dr. Ruskin. „Dacă leșinați, notați ulterior orice circumstanță sau simptom pe care l-ați experimentat în acel moment. Testarea include întotdeauna o înregistrare a activității electrice a inimii (electrocardiogramă sau ECG) și o ecografie cardiacă (ecocardiogramă) pentru a verifica modificările structurale ale inimii. Mulți oameni vor avea nevoie, de asemenea, de monitorizare ECG pe termen mai lung, cu dispozitive speciale sau teste suplimentare.
