Două adolescente – una de 18 ani, din Bucureşti, şi alta de 15 ani, din Vaslui – au murit în ultima săptămâna din cauza meningitei. În ambele cazuri, evoluţia bolii a fost fulminantă, pacientele decedând la câteva ore după internare.
Medicul ieşean Tudor Ciuhodaru atrage atenţia asupra simptomelor specificei meningitei, care nu trebuie neglijate.
Meningita este o urgenţă medicală ce poate fi letală, de aceea trebuie să vă adresaţi medicului atunci când apar primele semne de boală, îndeamnă adevarul.ro. Medicul Ciuhodaru explică tot ce trebuie să ştiţi despre meningită:
1. Meningita bacteriană se instalează brusc
Este însotiţă de un tablou clinic caracterizat prin: febră mare (40-41°C), alterarea stării generale, pacientul nu suportă lumina (fotofobie), cefalee difuză, progresivă şi chinuitoare, somnolenţă, vărsături.
Starea generală se agravează (chiar în mai puţin de 24 de ore), pacientul devine comatos şi apar crizele convulsive.
CITEȘTE ȘI: Ce boli poate ascunde o banală durere de cap. SEMNE că trebuie să mergi IMEDIAT la medic
2. Mai ales cea bacteriană este extrem de gravă
Prin rata mare de mortalitate (peste 50%) -10.000 de decese anual dar şi prin numeroasele complicaţii şi sechelele neurologice.
3. Poate apărea la orice vârstă
Cei mai frecvent afectaţi sunt la copiii sau la adulţii tineri dar poate afecta şi persoanele mai în vârstă sau pe cei cu un sistem imunitar scăzut. Copiii mici sub 5 ani sunt cei mai expuşi sau cei care se află în colectivitate.
4. Copiii mai mari sunt cel mai frecvent afectaţi de Neisseria meningitidis (meningococ) şi Streptococcus pneumoniae (serotipurile 6, 9, 14, 18 şi 23)
Iar cei sub cinci ani, de Haemophilus influenzae tip B (în ţările în care nu se efectuează vaccinare.
5. Transmiterea se face de la om la om prin saliva sau secreţii nazale ale persoanei infectate, fie că vorbim de pacient sau purtători sănătoşi.
Meningita bacteriană şi cea virală sunt contagioase, dar niciuna dintre acestea nu este la fel de contagioasă precum răceala sau gripa dar ambele forme de meningită pot fi transmise direct prin sărut, strănut sau tuse, prin picături de secreţii respiratorii, dar nu se transmit prin simpla respirare a aerului dintr-un spaţiu în care s-a aflat o persoană bolnavă de meningită.
De regulă, meningita virală este cauzată de enterovirusuri şi, cel mai frecvent, se răspândeşte prin intermediul materiilor fecale. Riscul de infectare poate fi redus prin modificarea tipului de comportament care a condus la transmiterea bolii.
6. Deoarece simptomele sale sunt asemănătoare unei gripe, meningita poate evolua foarte rapid fără că pacientul să se alarmeze.
Pacientul poate prezenta dureri în zona cervicală, gât înţepenit, febră, frisoane, dureri de cap şi, în mod special, vărsături, somnolenţă sau dureri musculare.
CITEȘTE ȘI: Elimină rapid durerea de cap, măsea şi nu numai: Top 10 cele mai eficiente analgezice
7. Este important că în toate cazurile în simptomele asociate răcelii sunt însoţite şi de vărsături sau dureri de cap, pacientul să se prezinte de urgenţă la medic.
8. Cele mai frecvente simptome ale meningitei sunt:
Durere de cap şi redoarea (înţepenire) cefei) asociate febrei, confuzie sau nivel scăzut de conştienţă, vărsături şi intoleranţă la lumină (fotofobie) sau zgomot (fonofobie). De regulă, copiii prezintă numai simptome nespecifice, cum sunt iritabilitatea şi somnolenţa.
Prezenţa unei erupţii cutanate poate indica o anumită cauză a meningitei; de exemplu, meningita cauzată de meningococ poate fi însoţită de o erupţie cutanată caracteristică.
9. Prezenţa concomitentă a următoarelor trei semne este specifică bolii:
rigiditate cervicală, febră subită şi stare mintală alterată este specifică meningitei bacteriene (dar această situaţie se întâlneşte la mai puţin de jumătate din cazuri).
10. În absenţa tuturor celor trei semne probabilitatea de meningită este extrem de redusă!
Cum poate fi prevenită meningita
- Diagnosticul de meningită este stabilit sau exclus în urma efectuării unei puncţii lombare.
- Testele de sânge, tomografie sau RMN sunt importante pentru identificarea tipului de meningită, a complicaţiilor şi tratarea ei cât mai rapid.
- În absenţa tratamentului, meningita bacteriană este aproape întotdeauna letală dar cea virală tinde să se rezolve spontan (şi este rareori letală).
- Unul din cinci pacienţi vor avea sechele neurologice: pierderea auzului, epilepsie, hidrocefalie şi deficienţe cognitive-mai ales în abenţa unui tratament prompt.
- Tratamentul constă în administrarea imediată de antibiotice şi, în unele cazuri, de medicamente antivirale.
- Se pot administra corticosteroizi pentru a împiedica eventualele complicaţii în urma inflamaţiei excesiv.
- Riscul de infectare poate fi redus prin igienă riguroasă-modificarea tipului de comportament care a condus la transmiterea bolii.
CITEȘTE ȘI: Ce ne transmite DUREREA DE CAP despre starea de sănătate
- Unele forme de meningită (cum sunt cele asociate infecţiei cu meningococ, Haemophilus influenzae tip B, pneumococ sau cu virusul oreionului) pot fi prevenite prin imunizare. În prezent, există un vaccin tetravalent care combină toate cele patru vaccinuri.
- Mergeţi urgent la medic dacă simptomele asemănătoare unei răceli sunt însoţite şi de vărsături sau dureri de cap.
