De foarte multe ori, hipertensiunea nu are simptome vizibile, însă, cu puțină atenție, îți poți da seama dacă ai putea avea probleme cu tensiunea arterială.
Deși este posibil ca hipertensiunea, deși prezentă, să nu dea niciun semn, anumite stări te pot face atent la această afecțiune. În general, majoritatea persoanelor care au hipertensiune – descrisă ca tensiune arterială cronică crescută (> 130 mm Hg sau presiune diastolică > 80 mm Hg) -, nu prezintă niciun simptom al afecțiunii. De obicei, afecțiunea este diagnosticată în cabinetul medicului de familie cu o măsurare simplă a tensiunii arteriale.
Simptomele care apar, dacă există, pot indica fluctuații temporare sau creșteri ale tensiunii arteriale și pot fi legate de momentul administrării dozelor de medicamente. În general, simptomele hipertensiunii pot apărea în orice moment, nu durează mult și pot reapărea.
Durerile de cap sunt destul de frecvente la persoanele cu sau fără hipertensiune. Unele persoane cu hipertensiune observă agravarea durerilor de cap atunci când medicamentele sunt omise sau când tensiunea arterială crește mai mult decât de obicei. Durerile de cap asociate cu hipertensiunea arterială pot fi ușoare, moderate sau severe, potrivit doc.ro.
Persoanele cu hipertensiune arterială pot observa că se confruntă cu amețeli.
CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă în corpul tău atunci când slăbești: Scade colesterolul, tensiunea și riscul de a face cancer
Hipertensiunea poate provoca dificultăți de respirație ca urmare a efectului asupra funcției inimii și plămânilor. Problemele de respirație pot deveni mai vizibile în timpul exercițiilor fizice sau al altor tipuri de efort.
S-ar putea să fii mai susceptibil la sângerări nazale dacă ai hipertensiune arterială, deși, în general, acestea nu sunt un semn clasic al hipertensiunii.
Tensiunea arterială extrem de mare care apare brusc este mai probabil să producă simptome vizibile decât hipertensiunea cronică. Cu toate acestea, este important de știut că și tensiunea arterială foarte mare poate să nu producă simptome.
Hipertensiunea severă este definită ca o tensiune sistolică > 180 mm Hg sau o tensiune diastolică > 120 mm Hg. Persoanele cu acest gen de afecțiune pot dezvolta rapid simptome, cum ar fi:
Vederea încețoșată alte tulburări ale vederii sunt semne de avertizare că ai putea fi expus riscului unei probleme grave de sănătate, cum ar fi un accident vascular cerebral sau un atac de cord.
Durerile de cap asociate cu tensiunea arterială foarte mare tind să se instaleze rapid.
Amețeala cauzată de tensiunea arterială foarte mare este descrisă ca vertij (senzația că încăperea se învârte).
Greața asociată cu hipertensiunea arterială severă se poate dezvolta brusc și poate fi asociată cu amețeala.
Un tip de hipertensiune arterială care nu provoacă simptome grave se numește urgența hipertensivă. Aceasta este definită ca o tensiune arterială sistolică > 180 mm Hg și o tensiune arterială diastolică > 120 mm Hg, considerată suficient de mare pentru a expune persoana unui risc mare de evenimente bruște, care pun viața în pericol.
În situații de urgență hipertensivă, nu există insuficiență de organ sau alte afecțiuni critice care să se instaleze imediat, dar aceste afecțiuni se pot dezvolta rapid dacă tensiunea arterială nu este controlată cât mai repede.
Hipertensiunea netratată duce la complicații grave, inclusiv leziuni de organe. Mai puțin frecvent, poate apărea o afecțiune numită urgență hipertensivă, care poate fi numită și criză hipertensivă sau hipertensiune malignă.
O altă urgență hipertensivă, spre deosebire de cea despre care am discutat mai sus, se caracterizează prin complicații grave, care pun viața în pericol. O astfel de urgență hipertensivă înseamnă că tensiunea arterială este > 180 mm Hg sau presiunea diastolică este > 120 mm Hg și că se produc leziuni de organ. Semnele și simptomele pot include dificultăți de respirație, anxietate, dureri în piept, ritm cardiac neregulat, confuzie sau leșin.
Un anevrism, care este o umflătură în peretele unei artere, se poate forma din mai multe cauze. Anevrismele pot apărea în aortă, creier și rinichi. Hipertensiunea contribuie la formarea anevrismului, iar creșterea bruscă a tensiunii arteriale poate să sporească riscul unei rupturi a anevrismului – un eveniment grav care poate fi fatal.
Hipertensiunea crește riscul de boli vasculare, caracterizate prin ateroscleroză (întărirea și rigidizarea vaselor de sânge) și îngustarea arterelor. Boala vasculară poate implica vasele de sânge din picioare, inimă, creier, rinichi și ochi, provocând o serie de simptome invalidante sau care pun viața în pericol.
Hipertensiunea arterială contribuie la dezvoltarea și agravarea bolilor coronariene, a aritmiilor cardiace și a insuficienței cardiace.
Hipertensiunea poate afecta rinichii, deoarece vasele de sânge ale acestora nu mai funcționează la fel de eficient și este posibilă deteriorarea permanentă.
Boala respiratorie se poate dezvolta ca o consecință a bolilor de inimă, manifestându-se ca dificultăți de respirație la efort.