sanador.ro
O colonoscopie este o metoda de examinare indicata pentru a detecta anomalii la nivelul intestinului gros (colon) sau al rectului. Este o procedura medicala utila, care ajuta la depistarea cancerului colorectal. Depistat in stadii incipiente, acest tip de cancer poate fi vindecat.
In timpul colonoscopiei, un tub lung si subtire (colonoscop) este introdus in rect. O camera minuscula aflata in varful colonoscopului ii permite medicului sa examineze interiorului intregului colon.
Daca este necesar, polipii sau alte tesuturi anormale pot fi indepartate in timpul colonoscopiei. De asemenea, poate fi prelevata si o proba de tesut (biopsie) in timpul examinarii.
Medicul iti poate recomanda colonoscopia pentru:
CITEȘTE ȘI: Cum să îți dai seama dacă ai putea face cancer de colon: La ce trebuie să fii atent
Colonoscopia implica unele riscuri. Rar, colonoscopia poate fi insotita de:
Dupa discutia privind riscurile, medicul iti va cere sa semnezi un consimtamant de autorizare a procedurii.
Inainte de colonoscopie, este nevoie de golirea colonului, potrivit clicksanatate.ro. Orice urma de reziduuri poate afecta vizualizarea colonului si a rectului.
Pentru golirea colonului, medicul iti poate recomanda:
Poate fi nevoie de ajustarea tratamentulu cu aceste medicamente sau sa opresti temporar administrarea lor.
Este nevoie de sedare. Uneori se administreaza oral un sedativ usor, alteori acesta se asociaza cu un calmant intravenos, pentru a scadea disconfortul.
Vei sta asezat pe o parte pe masa de examinare, de obicei cu genunchii spre piept. Medicul va introduce colonoscopul in rect. Acesta este suficient de lung pentru a ajunge in intreaga parte a colonului. Are o sursa de lumina si un tub prin care se insufla in colon dioxid de carbon. Aerul sau dioxidul de carbon insuflat in colon permite o mai buna vizualizare a mucoasei colonului.
Colonoscopul are atasata si o camera minuscula la varf. Camera trimite imagini la un monitor din sala de examinare, astfel incat medicul sa poata studia interiorul colonului.
Medicul poate insera si instrumente prin tub pentru a preleva probe de tesut (biopsie) sau pentru a indeparta polipii sau alte zone cu tesut anormal.
O colonoscopie dureaza in jur de 30 – 60 de minute.
CITEȘTE ȘI: Cât de important este să ai o floră intestinală sănătoasă: Te păzește de diabet și cancer de colon
Dupa efectuarea colonoscopiei, dureaza in jur de o ora pentru a-ti reveni dupa sedare. Vei avea nevoie sa fii insotit, pentru ca este posibil sa dureze mai multe ore pana iti revii din sedare. In acea zi, este recomandat sa nu sofezi sau sa mergi la serviciu.
Daca medicul a indepartat un polip in timpul coloscopiei, este posibil sa fii sfatuit sa urmezi temporar o anumita dieta.
Este posibil sa te simti balonat sau sa ai gaze cateva ore dupa examinare, cat dureaza evaluarea aerului din colon. Mersul te ajuta sa previi acest disconfort.
De asemenea, poti observa putin sange in primele scaune dupa examinare. De regula, nu este ceva ingrijorator. Ia legatura cu medicul daca observi in continuare sange sau daca ai dureri abdominale persistente sau febra. Desi sunt rare, astfel de simptome apar in primele zile dupa procedura sau in primele 2 saptamani.
Medicul va analiza rezultatele colonoscopiei, apoi ti le va comunica.
Un astfel de rezultat arata ca medicul nu a descoperit anomalii la nivelul colonului.
Acest rezultat arata ca medicul a descoperit polipi sau alte mase de tesut anormal in colon.
Multi polipi nu sunt maligni, dar unii pot fi precancerosi. Polipii scosi in timpul colonoscopiei sunt trimisi la un laborator, pentru a se determina daca sunt maligni, precancerosi sau daca nu prezinta risc de malignizare.
In functie de numarul si marimea polipilor, vei avea nevoie de monitorizare in viitor, pentru a se depista si alti elentuali polipi.
Daca medicul descopera unul sau doi polipi cu diametrul mai mic de 1 centimetru, ti se va recomanda repetarea colonoscopiei la 5 – 10 ani, in functie de alti factori de risc pe care ii ai.
Medicul iti poate recomanda colonoscopia mai devreme daca ai: