Stresul de a trăi în condiții de izolare pandemică a accelerat îmbătrânirea creierului adolescenților. Efectele sunt similare cu cele observate anterior ca urmare a violenței, a neglijenței și a disfuncțiilor familiale.
Chiar dacă ați lăsat adolescența mult în urmă, poate vă amintiți că poate fi o perioadă tumultoasă în ceea ce privește gândurile și sentimentele, iar în creier au loc o mulțime de reorganizări – chiar și fără o pandemie globală și blocajele asociate.
CITEȘTE ȘI: Studiul pe care trebuie să îl vadă toți părinții: Ce se întâmplă în creierul copiilor când le citești
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford și de la Universitatea California din San Francisco a ajuns la concluzia că pandemia a „accelerat” o parte din această reorganizare, subțiind cortexul și crescând dimensiunea secțiunilor hipocampusului din creier.
„Știam deja din cercetările globale că pandemia a afectat negativ sănătatea mintală a tinerilor, dar nu știam dacă a avut vreun efect fizic asupra creierelor lor”, a declarat psihologul Ian Gotlib, director al Laboratorului Stanford Neurodevelopment, Affect, and Psychopathology (SNAP) din California, potrivit Science Alert.
Echipa a analizat scanări ale creierului prin rezonanță magnetică (RMN) la 81 de copii prelevate înainte de pandemie (între noiembrie 2016 și noiembrie 2019) și la 82 de copii prelevate în timpul pandemiei (între octombrie 2020 și martie 2022), dar după ce restricțiile de izolare au fost atenuate (primăvara anului 2020, în California).
Apoi, cercetătorii au comparat copiii din ambele grupuri folosind factori precum sexul, vârsta, starea pubertară, etnia, stresul din primii ani de viață și mediul socio-economic, pentru a le oferi mai multe puncte de comparație.
Ceea ce au arătat scanările a fost că procesul de îmbătrânire al creierului a fost aparent accelerat în grupul post-pandemic. Perioadele de izolare de mai puțin de un an au dus la echivalentul a trei ani de îmbătrânire a creierului la cea de-a doua selecție de tineri.
O sănătate mintală mai slabă a fost, de asemenea, observată în grupul post-pandemic, deși nu este clar dacă acest lucru este direct legat de vârsta creierului. Ceea ce nu ne poate spune acest studiu este dacă aceste schimbări vor fi permanente sau dacă vor exista și alte probleme de sănătate mintală care vor apărea în urma modificărilor accelerate ale acestor structuri cheie ale creierului.
„Oare vârsta lor cronologică va ajunge în cele din urmă să le ajungă din urmă „vârsta creierului”?”, se întreabă Gotlib. „Dacă creierul lor rămâne permanent mai bătrân decât vârsta lor cronologică, nu este clar care vor fi rezultatele în viitor.
„Pentru o persoană în vârstă de 70 sau 80 de ani, te-ai aștepta la unele probleme cognitive și de memorie pe baza schimbărilor din creier, dar ce înseamnă pentru un copil de 16 ani dacă creierul lor îmbătrânește prematur?”.
Vor fi necesare mai multe cercetări pentru a afla. Echipa plănuiește să continue să urmărească același grup de persoane pe măsură ce îmbătrânesc, urmărind alte schimbări în structura creierului și orice complicații de sănătate mintală care ar putea apărea.
Toți tinerii fuseseră recrutați pentru un studiu privind depresia din timpul pubertății. Cu toate acestea, sosirea COVID-19 – și o pauză necesară în cadrul studiului în timpul blocajelor – a trimis cercetarea într-o altă direcție.
Constatările ar putea indica necesitatea de a corecta alte studii asupra creierului, care vor trebui să ia în considerare această accelerare a îmbătrânirii neurologice. Copiii care au trecut prin pandemie nu vor fi neapărat în aceeași stare neurologică ca și copiii care au venit înaintea lor, deși nu va fi simplu să distingi aceste diferențe.
„Pandemia este un fenomen global – nu există nimeni care să nu o fi trăit”, spune Gotlib. „Nu există un grup de control real”.