Mâncarea nesănătoasă, bogată în grăsimi şi cu multe calorii, determină o reacţie a sistemului imunitar similară cu cea pe care o are la o infecţie bacteriană, au descoperit cercetătorii de la Universitatea din Bonn.
Un studiu recent condus de Universitatea din Bonn, citat de Science Daily, arată că alimentele nesănătoase par să facă sistemul imunitar al organismului mai agresiv pe termen lung. Chiar şi la mult timp după trecerea la o dietă sănătoasă, inflamaţia sistemului imunitar înnăscut persistă.
Aceste schimbări pe termen lung pot duce la apariţia arterosclerozei şi a diabetului zaharat, a bolilor legate de consumul alimentar occidental.
Şoarecii au fost hrăniţi cu o „dietă occidentală”
Oamenii de ştiinţă au hrănit, timp de o lună de zile, un lot de şoareci cu aşa-numita „dietă occidentală”: bogată în grăsimi, cu conţinut ridicat de zahăr şi cu conţinut scăzut de fibre. Animalele au dezvoltat, prin urmare, un răspuns inflamator puternic în tot corpul, aproape ca după infecţia cu bacterii periculoase.
„Dieta nesănătoasă a condus la o creştere neaşteptată a numărului de celule imune în sângele şoarecilor, în special granulocite şi monocite. Acest lucru a indicat o implicare a celulelor progenitoare imune din maduva osoasă (celulele progenitoare acţionează ca un sistem de reparare pentru corp, înlocuind ţesuturile adulte distruse – n.r.)”, a adăugat Anette Christ, cercetător post-doctoral în cadrul Institutului de imunitate a Universităţii din Bonn.
CITEȘTE ȘI: TRUCURI pentru a-ți convinge copilul SĂ RENUNȚE la fast food
Pentru a înţelege mai bine aceste descoperiri neaşteptate, celulele progenitoare ale măduvei osoase pentru tipurile mari de celule imune au fost izolate la şoarecii hrăniţi cu o dietă occidentală sau cu o dietă sănătoasă de control şi a fost efectuată o analiză sistematică a funcţiei lor şi a stării de activare. „Studiile genomice au arătat, de fapt, că dieta occidentală a activat un număr mare de gene în celulele progenitoare. Genele afectate au inclus pe cele responsabile de proliferare şi maturizare”, explică prof. dr. Joachim Schultze de la Life & Medical Sciences Institutul (LIMES) de la Universitatea din Bonn şi Centrul german pentru bolile neurodegenerative (DZNE). Astfel, alimentele de tip fast food determină corpul să recruteze rapid o armată imensă şi puternică.
Când cercetătorii au oferit rozătoarei o dietă tipică de cereale timp de încă patru săptămâni, inflamaţia acută a dispărut. Ceea ce nu a dispărut a fost reprogramarea genetică a celulelor imune şi a precursorilor lor: chiar şi după aceste patru săptămâni, multe dintre genele care fuseseră pornite în timpul fazei de fast-food erau încă active.
Senzor de fast-food în celulele imune
Numai recent s-a descoperit că sistemul imunitar înnăscut are o forma de memorie, explica prof. dr. Eicke Latz, director al Institutului de Imunitate de la Universitatea din Bonn şi om de ştiinţă la DZNE. „După o infecţie, apărarea organismului rămâne într-un fel de stare de alarmă, astfel încât să poată răspunde mai repede la un nou atac”, arată el. Experţii numesc acest fenomen „pregătire imună înnăscută”.
La şoareci, acest proces nu a fost declanşat de o bacterie, ci de o dietă nesănătoasă. Oamenii de ştiinţă au reuşit în continuare să identifice „senzorul de fast-food” responsabil în celulele imune. Ei au examinat celulele sanguine de la 120 de subiecţi. La unii dintre subiecţi, sistemul imunitar înnăscut a arătat un efect deosebit de puternic de pregătire. La aceşti subiecţi, cercetătorii au descoperit dovezi genetice despre implicarea unui sistem de semnalizare intracelular care recunoaşte agenţi infecţioşi şi alte substanţe dăunătoare.
Efecte pe termen lung
Interesant este faptul că, în plus faţă de răspunsul inflamator acut, aceasta are şi consecinţe pe termen lung pentru răspunsurile sistemului imunitar: activarea prin dieta occidentală schimbă modul în care informaţiile genetice sunt ambalate. Materialul genetic este stocat în ADN şi fiecare celulă conţine mai multe fire de ADN, care împreună sunt de aproximativ doi metri lungime.
Cu toate acestea, acestea sunt în mod obişnuit înfăşurate în jurul anumitor proteine din nucleu şi astfel multe gene din ADN nu pot fi citite deoarece sunt pur şi simplu prea inaccesibile. Mâncarea nesănătoasă face ca unele dintre aceste bucăţi de ADN ascunse în mod normal să se ”dezbrace”, asemănătoare cu o buclă care iese dintr-o minge de lână. Această zonă a materialului genetic poate fi apoi citită mult mai uşor, atâta timp cât această „dezbrăcare” temporară rămâne activă. În consecinţă, sistemul imunitar reacţionează chiar şi la stimulii mici cu răspunsuri inflamatorii mai puternice.
CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă dacă mănânci fast-food în fiecare zi
Alimentele pe care trebuie să le eviţi: Intensifică senzația de foame
Consecinţe dramatice pentru sănătate
Aceste răspunsuri inflamatorii pot, la rândul lor, să accelereze dezvoltarea bolilor vasculare sau a diabetului de tip 2. La arterioscleroza, de exemplu, depunerile vasculare tipice, plăcile, constau în mare parte din lipide şi din celulele imune. Reacţia inflamatorie contribuie direct la creşterea lor, deoarece celulele imune activate recent migrează constant în pereţii vaselor alterate. Când placa este prea mare, acestea pot exploda, producând formarea de cheaguri de sânge care sunt duse de sânge şi pot produce blocaje la nivelul vaselor de sânge.
Accident vascular cerebral sau atac de cord
O nutriţie greşită poate avea consecinţe dramatice. În ultimele secolele, speranţa medie de viaţă a crescut constant în ţările occidentale. Tendinţa este în prezent ruptă pentru prima dată: persoanele născute astăzi vor trăi o viaţă mai scurtă decât părinţii lor. Dietele nesănătoase şi prea puţină mişcare joacă probabil un rol decisiv în acest sens. „Prin urmare, aceste constatări au o importanţă socială importantă”, explică Latz.
„Bazele unei alimentaţii sănătoase trebuie să devină o parte mult mai proeminentă a educaţiei decât în prezent. Numai în acest mod putem imuniza copiii într-o fază incipientă împotriva tentaţiei industriei alimentare. Copiii pot alege ceea ce mănâncă în fiecare zi. Ar trebui să le permitem să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la obiceiurile lor alimentare”, mai spune cercetătorul.
