Când credeau că măcar simptomele Covid-19 le cunosc, medicii au fost surprinşi de o nouă metodă de manifestare a noului coronavirus. De câteva zile, în spitale au început să vină pacienţi care se plângeau de dureri de stomac. Probabil o bacterie, o indigestie, nimic serios, se gândeau doctorii. Dar, analizele i-au contrazis: era vorba de Covid-19.
Noul coronavirus atacă inima, slăbindu-i muşchii şi perturbându-i ritmul vital. Devastează rinichii într-atât încât unele spitale au rămas fără echipamente de dializă. Se târâie de-a lungul sistemului nervos, distrugând gustul şi mirosul şi ajunge, uneori, în creier. Creează cheaguri de sânge care pot ucide brusc şi inflama vasele sangvine din întregul organism. Iar, mai nou, atacă şi stomacul.
Vomă și diaree
Noul simptom a fost raportat în SUA, unde pacienţii s-au prezentat la spital, acuzând vomă şi diaree. Nu aveau febră, nu tuşeau, respirau bine, iar gustul şi mirosul erau intacte. Testele, însă, au confirmat că este vorba de Covid-19. Mai mult, în scurt timp de la internare, starea acestor pacienţi s-a înrăutăţit grav. Deşi păreau că respiră bine, nivelul de oxigen din sânge a scăzut atât de mult încât decesul ar fi fost iminent dacă nu erau intubaţi.
„La începutul pandemiei, nu ştiam cu ce avem de-a face. Vedeam pacienţi murind în faţa noastră.Se întâmpla brusc şi nu înţelegeam de ce, eram pe un teren cu totul necunoscut,” a spus Valentin Fuster, medicul şef al Spitalul Mount Sinai din New York, citat de publicaţia Washington Post.
Astăzi, dacă se ştie ceva cu siguranţă despre noul coronavirus, este faptul că este mult mai imprevizibil decât un simplu virus respirator. Adesea atacă plămânii, dar poate lovi oriunde, de la creier până la degetele de la picioare.
CITEȘTE ȘI: Medicul timişorean Virgil Musta dezvăluie CHEIA tratamentului care a vindecat sute de bolnavi de COVID-19
Cum şi unde loveşte Covid-19
La început au fost plămânii, însă lista organelor afectate de coronavirus a tot crescut.
Acum, aceasta include:
- creierul – accidente vasculare cerebrale cauzate de cheaguri de sânge, probleme neurologice;
- ochi – înroşirea ochilor;
- nas – pierderea mirosului şi a gustului (anosmia);
- sânge – coagularea sângelui, atacă mucoasa vaselor de sânge;
- plămânii – înfundă şi inflamează alveolele, împiedicând respiraţia, precum şi embolie pulmonară cauzată de cheaguri de sânge;
- inima – slăbeşte muşchiul cardiac, provoacă aritmii periculoase şi atacuri de cord din cauza cheagurilor mici;
- rinichii – deteriorează structurilor care filtrează deşeurile din sânge, pacienţii necesitând adesea dializă;
- piele – erupţie purpurie în zona degetelor de la mâini şi de la picioare, în urma atacului asupra vaselor de sânge;
- sistemul imunitar – impact pe scară largă, inclusiv răspuns imun hiperactiv care atacă ţesuturile sănătoase;
- sistemul gastrointestinal – vărsături şi diaree.
Cercetarea sub şocul pandemiei
Mulţi medici sunt concentraţi pe tratarea reacţiilor inflamatorii pe care le declanşează Covid-19 şi a capacităţii virusului de a provoca cheaguri de sânge, chiar şi în timp ce se luptă pentru a ajuta pacienţii să respire. În timp ce ei se străduiesc să menţină pacienţii în viaţă prin tratamente folosite, în mod normal, pentru alte afecţiuni, cercetătorii sunt într-o cursă aproape ameţitoare pentru a înţelege virusul şi a descoperi un vaccin – singura speranţă de a pune capăt pandemiei.
De când a izbucnit epidemia, în urmă cu patru luni, în China, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat peste 14.600 de studii despre Covid-19. Chiar şi cele mai renumite instituţii medicale ale lumii şi-au schimbat constant sfaturile pentru a ţine pasul cu noile evoluţii. Oamenii de ştiinţă nu se aşteptau la o boală care să nu se potrivească tiparului de pneumonie şi boli respiratorii, dar Covid-19 s-a prezentat, aproape săptămânal, într-o nouă haină.
Dintre milioanele, dacă nu miliardele de coronavirusuri care există, şase erau cunoscute să atace organismul uman. Patru cauzează răceli care se răspândesc uşor în fiecare iarnă, abia observate. Un altul, SARS, a fost responsabil pentru izbucnirea sindromului respirator acut sever care a ucis 774 de persoane în 2003. Iar MARS, tot un tip de coronavirus, a declanşat focarul sindromului respirator din Orientul Mijlociu în 2012, care a răpus 34% dintre persoanele infectate.
CITEȘTE ȘI: Simptomul care anunță infectarea cu COVID-19 deși persoanele infectate nici nu se simt bolnave
Noul coronavirus, SARS-CoV-2, este al şaptelea.
Acesta a reuşit să combine infecţiozitatea verişorilor săi care cauzează banala gripă cu o parte din letalitatea SARS şi MERS. Se poate răspândi înainte ca oamenii să prezinte simptome ale bolii, ceea ce îngreunează controlul, mai ales în lipsa testării pe scară largă. Până acum, a infectat peste patru milioane de oameni şi a ucist aproape 300.000. Iar, în momentul de faţă, distanţarea socială este singura contramăsură eficientă.
Încercarea de a defini un agent patogen al noului coronavirus în mijlocul unei pandemii în continuă răspândire este plină de dificultăţi. Experţii spun că vor trece ani până când se va înţelege modul în care Covid-19 dăunează organelor şi modul în care medicamentele, genetica, dietele, stilurile de viaţă şi distanţarea socială influenţează cursul bolii.
