revista22.ro
Tusea, durerile în gât și oboseala sunt mai frecvente la persoanele care au testat pozitiv pentru noua variantă britanică a coronavirusului, dar o pierdere a gustului sau a mirosului este mai puțin probabilă, a constatat un sondaj apărut în Marea Britanie spre finalul lunii ianuarie 2021.
Această tulpină mai nouă și extrem de transmisibilă a coronavirusului, care a apărut în Marea Britanie anul trecut și s-a răspândit în întreaga lume, pare să provoace tuse și durere în gât ca simptome frecvente. Un sondaj printre pacienți, efectuat de Oficiul de Statistici Naționale din Regatul Unit, a constatat că oamenii infectați cu noua variantă de SARS-CoV-2 au raportat mai multe simptome de acest tip (tuse, dureri în gât, oboseală și dureri musculare) decât cei afectați de tulpina clasică.
Schimbarea în frecvența simptomelor poate fi determinată de faptul că această tulpină așa-numită britanică este mai infecțioasă și deci se răspândește mai repede de la om la om și în corpul celor afectați decât variantele mai vechi, deși impactul deplin al noii variante nu este încă în întregime cunoscut.
CITEȘTE ȘI: COVID-19: Care este categoria de vârstă responsabilă cu răspândirea virusului/ STUDIU
Varianta de coronavirus mai transmisibilă, numită B117, a fost detectată pentru prima dată în Kent, în septembrie 2020, și de atunci s-a răspândit rapid în toată țara și în întreaga lume. Oficiul de Statistici Naționale a întrebat oamenii despre simptomele pe care le-au avut după ce au testat pozitiv pentru COVID-19 în perioada 15 noiembrie 2020 – 16 ianuarie 2021.
Potrivit rezultatelor sondajului, cei infectați cu noua variantă au raportat mai multe simptome la nivel general, însă pierderea gustului și a mirosului a fost mai puțin resimțită decât în cazul variantelor mai vechi. Rapoartele în ceea ce privește tusea au crescut de la aproximativ 27% la 35% printre cei infectați, ratele de oboseală, dureri musculare și dureri în gât crescând și acestea semnificativ. Nu au existat dovezi de diferențe în ceea ce privește simptomele gastro-intestinale, dificultățile de respirație sau durerile de cap, potrivit doc.ro.
Oamenii de știință din Grupul consultativ pentru amenințări cu virusuri respiratorii noi și emergente au concluzionat că noua variantă ar putea crește rata de mortalitate prin boala COVID-19 cu 30% până la 40%, deși alți experți au spus că este prea devreme pentru a evalua dacă această tulpină este mai periculoasă. Motivul mortalității crescute este neclar, dar poate fi legat de o mutație numită N501Y, care permite virusului să infecteze celulele mai ușor, făcându-l cu până la 70% mai transmisibil.
Faptul că încărcătura virală este mai mare în cazul acestei tulpini britanice ar putea avea ca rezultat o infecție mai răspândită în organism, afirmă savanții. Acest lucru ar putea explica de ce persoanele afectate se confruntă mai mult cu tuse, dureri musculare și oboseală. Virusul are 23 de modificări în comparație cu cel original pornit din Wuhan, iar unele dintre aceste modificări în diferite părți ale virusului ar putea influența răspunsul imunitar al organismului și, deci, și gama de simptome asociate cu infecția.
Alți experți sunt de părere că noua tulpină infectează aceleași celule cu aceleași rezultate și, având în vedere că simptomele provocate de infecția cu noua tulpină au fost autoraportate, trebuie verificat din punct de vedere științific dacă aceste diferențe chiar există și sunt importante.
Cele mai frecvente simptome ale bolii COVID-19 sunt febra, tusea uscată și oboseala, urmate de altele mai puțin frecvente cum sunt durerile musculare, durerile în gât, diareea, conjunctivita, durerile de cap, pierderea gustului și a mirosului sau iritațiile pielii. Pacienții care au făcut o formă gravă de COVID-19 se pot confrunta cu dificultăți la respirație, dureri în piept sau pierderea vorbirii ori a capacității de mișcare.
Dintre aceste simptome, unele tind să rămână active pe termen lung, chiar și după ce persoana testează negativ pentru coronavirus. Un studiu¹ efectuat pe 1.733 de pacienți spitalizați cu COVID-19, publicat în luna ianuarie 2021 în jurnalul științific The Lancet, oferă un indiciu asupra duratei simptomelor bolii: 3 din 4 pacienți cu COVID-19 mai aveau cel puțin un simptom șase luni mai târziu de la vindecare.
Cele mai frecvente simptome la șase luni după boală au fost oboseala și slăbiciunea musculară, raportate de 63% dintre pacienți, urmate de dificultățile de somn (26%) și de anxietate și depresie (23%). De asemenea, mai mult de un sfert dintre subiecți aveau funcția pulmonară diminuată.
Deși simptomele persistente ale bolii COVID-19 pot să afecteze pe oricine, și tineri și bătrâni, vârsta pare să joace un rol important. Studiul a constatat că probabilitatea ca un pacient să raporteze oboseală sau slăbiciune musculară la mult timp după ce a avut COVID-19 a crescut cu 17% pentru fiecare 10 ani din vârsta unei persoane. Potrivit oamenilor de știință, înțelegerea efectelor acestei boli pe termen lung asupra sănătății pacienților este abia la început.
CITEȘTE ȘI: O nouă descoperire dă speranță celor care au făcut COVID-19: Cât timp va dura imunitatea/ STUDIU
Analiza indică faptul că majoritatea pacienților continuă să trăiască cu cel puțin unele dintre efectele virusului după ce au părăsit spitalul și evidențiază necesitatea îngrijirii post-externare, în special pentru cei care au suferit de infecții severe. Deși analiza s-a referit doar la pacienții spitalizați, marea majoritate nu au avut nevoie de un ventilator și nici nu au petrecut timp în unitatea de terapie intensivă (ATI), ceea ce înseamnă că nu au fost cele mai grave cazuri.
Însă, afirmă savanții, chiar și persoane care au avut cazuri ușoare de boală și nu au fost spitalizate au raportat, de asemenea, simptome de COVID-19 pe termen lung. Pentru că boala nu s-a agravat, acești pacienți s-au îngrijit la domiciliu, însă, chiar și după ce nu au mai fost contagioși, au rămas cu simptome cum ar fi oboseala cronică. Deși înainte erau persoane active, ulterior s-au simțit prea epuizați pentru a merge la muncă sau pentru a mai ține pasul cu copiii mici din gospodărie.
Cercetătorii nu știu cu siguranță care este mecanismul din spatele acestor simptome continue, pe termen lung: ar putea fi virusul în sine, rezultatul inflamației cauzate de virus sau o metodă de apărare autoimună.