Calitatea aerului pe care îl respirăm are un impact major asupra sănătății, mai ales atunci când ne referim la copii și la buna dezvoltare a organismului lor, care este în creștere.
Potrivit unui raport1 din 2018, publicat de Organizația Mondială a Sănătății, poluarea aerului din exterior, precum și a celui din interior, contribuie în mod activ la dezvoltarea de infecții ale sistemului respirator la copiii mai mici de 5 ani. Numai în 2016, diferite forme de infecții ale sistemului respirator au dus la decesul a 543.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 5 ani, ceea ce pune și mai mult în evidență vulnerabilitatea celor mici în fața poluării aerului.
Ce consecințe are poluarea asupra copiilor
Din păcate, poluarea poate avea și alte consecințe grave asupra copiilor, în afara infecțiilor de tract respirator. Așadar, potrivit cercetătorilor de la University of California, Davis, există o legătură strânsă între poluarea aerului, generată de traficul rutier, și un risc crescut de modificări ale dezvoltării cerebrale la copii, modificări ce pot fi relevante în diagnosticul anumitor afecțiuni neurologice. Oamenii de știință americani au demarat un studiu2 pe rozătoare care confirmă cercetări epidemiologice din trecut care sprijină, la rândul lor, această asociere.
În timp ce poluarea aerului este, de mult timp, asociată cu diverse afecțiuni ale plămânilor, precum și ale sistemului cardiovascular, oamenii de știință au început relativ recent să studieze efectele poluării asupra creierului – mai precis, abia în ultimul deceniu. Conform autorului principal al studiului, medicul toxicolog Pamela Lein, această întârziere în demersul științific poate impune multe obstacole în obținerea unui diagnostic precis al afecțiunilor cerebrale cauzate de poluarea din aer, precum și în identificarea unui tratament adecvat.
Există o legătura între poluare și tulburările de neurodezvoltare?
Cercetări din trecut pun în perspectivă posibilele corelații dintre domicilierea în proximitatea unor străzi cu trafic intens și tulburările de neurodezvoltare, care reprezintă un grup de afecțiuni patologice ce apar timpuriu la copii, mai precis în perioada de dezvoltare a organismului, până în vârsta de 7 ani. Spectrul de tulburări de neurodezvoltare este prepronderent caracterizat de un deficit în dezvoltare și cuprinde autismul, ADHD/ADD, tulburările motorii și cele de învățare, tulburările de comunicare și dizabilitate intelectuală.
Deși o bază de cercetare asupra legăturii dintre poluare și anumite tulburări de neurodezvoltare există, se remarcă o lipsă de date clinice cu privire la expunerea în timp real la poluare și consecințele acesteia asupra sănătății celor mici, ceea face ca această problemă să fie greu de abordat.
Prin urmare, grupul de cercetători de la University of California, Davis, format din medici, farmacologi și toxicologi, au conceput un nou mijloc de abordare a impactului poluării generate de trafic în timp real, și anume – au instalat un vivariu în apropierea unui tunel de circulație rutieră în California de Nord, pentru a putea reproduce, cu acuratețe, modelul experienței umane pe rozătoare, scrie doc.ro.
Această abordare creativă, dar eficientă, a fost folosită pentru a găsi un răspuns la felul în care poluarea din aer poate influența creierul, în absența factorilor derutanți, precum influențele socio-economice, stresul cotidian, regimul alimentar, calitatea somnului, etc.
În esență, prin acest studiu s-a căutat un răspuns la întrebarea: domicilierea aproape de străzi cu trafic intens poate impune riscuri serioase asupra dezvoltării neurologice normale în rândul copiilor?
În cazul în care răspunsul este afirmativ, se pot lua anumite măsuri de prevenție, mai ales în rândul femeilor însărcinate care au, deja, un copil diagnosticat cu o tulburare de neurodezvoltare, pentru a micșora riscurile asociate cu compromiterea sănătății neurologice a viitorului copil.
În cadrul studiului, cercetătorii au comparat creierele puilor de rozătoare expuși la aerul poluat de trafic, cu cele ale puilor expuși la aer filtrat. Ambele surse de aer au fost obținute din tunel, în timp real.
La animalele expuse la aerul contaminat s-au remarcat atât creșteri anormale ale creierului, cât și un nivel crescut de neuroinflamație, ceea ce sugerează că expunerea la aerul poluat pe parcursul perioadelor esențiale de dezvoltare poate crește riscul de modificări negative ale creierului, asociate frecvent cu tulburări de neurodezvoltare.
Cercetătorii afirmă, însă, că schimbările observate sunt subtile, dar, cu toate acestea, efectele aerului poluat asupra creierului sunt vizibile, chiar și în contextul unor limite regulamentare de poluare de trafic rutier. Luate într-un context mai amplu, care include și alți factori de mediu sau riscuri de natură genetică, efectul negativ total al poluării poate fi mult mai pronunțat. De asemenea, este important de reținut că aerul poluat de trafic conține, adesea, microparticule ce nu sunt, încă, reglementate de către autoritățile mondiale de sănătate, deci cu atât mai periculos.
Pentru o analiză aprofundată a efectelor pe termen lung ale aerului poluat asupra organismului, echipa de cercetători americani a demarat un studiu separat, aflat în curs de desfășurare, care presupune extinderea duratei de expunere a rozătoarelor până la 14 luni, în așa fel încât să poată consolida descoperirile studiului de față.
CITEȘTE ȘI: Condimentul care îți îmbunătățește memoria și ajută la o funcționare bună a creierului
Cercetătorii sunt, de asemenea, interesați să identifice care sunt componentele din poluarea din aer care contribuie la apariția tulburărilor de neurodezvoltare. Odată ce factorii vătămători sunt identificați, oamenii de știință pot aborda autoritățile legislative pentru a implementa noi măsuri de reglementare sanitare în ceea ce privește combustibilii fosili și ai altor factori poluanți, așa încât riscul de afecțiuni neuro-cerebrale să scadă.
Potrivit echipei de cercetare, cel mai dificil obstacol al studiului rămâne replicarea contextului de expunere la poluare, deoarece o persoană poate schimba domiciliul de mai multe ori în viață, deci și gradul de expunere, ceea ce, implicit, înseamnă că și substanțele poluante din aer sunt diferite, pe parcursul vieții. Aceste două aspecte sunt foarte greu de monitorizat și pot compromite studii viitoare, dacă nu se găsește o modalitate de analiză eficientă.
Cu toate acestea, studiul de față pune în perspectivă noi initiative necesare atât pentru prevenirea afecțiunilor grave cauzate de compromiterea calității aerului respirabil, cât și pentru conservarea mediului, care este profund afectat de factorii poluanți din atmosferă.
