Cum învingi infectarea cu COVID-19: De la diagnostic la tratament – Pașii pe care trebuie să îi urmezi

Noul val de imbolnaviri COVID-19 afecteaza atat persoanele nevaccinate, cat si pe cele vaccinate, care desi sunt in proportie mai mare protejate de complicatiile severe si prezinta un risc semnificativ mai scazut de moarte, pot experimenta simptome acute ce pot necesita ingrijiri medicale.

Din cauza presiunii uriase asupra sectiilor de boli infectioase si spitalelor, sau din motive personale, multe persoane aleg sa se trateze acasa. Iata care sunt masurile terapeutice si cand este nevoie urgenta de a va adresa medicilor.

Cine trebuie să-și facă testul COVID-19?

E recomandat ca testul COVID-19 să fie făcut de persoanele care manifestă simptomele unei infecții și care au suspiciunea ca s-au expus recent. La ora actuala si testele de tip antigen facute la domiciliu, la nivelul mucoasei nazale sau din saliva au o rata mare de precizie, orientand pacientul asupra diagnosticului. Odata testul pozitivat, se recomanda fie testarea PCR, fie serologica, pentru reconfirmare. Odata reconfirmate, se impune autoizolarea, recomandă doc.ro.

Care sunt simptomele și cine este la risc?

Cele mai frecvente simptome date de infecția cu SARS-CoV-2 sunt febra, oboseala și tusea uscată, pierderea mirosului sau a gustului.

Unii pacienți se pot confrunta cu dureri de cap, congestie nazală cu secreții, durere în gât sau diaree. Circa 80% dintre cei infectați se recuperează în cazul aplicării tratamentelor clasice aferente infecțiilor virale respiratorii.

Aproximativ una din 6 persoane infectate dezvoltă tulburări respiratorii. Vârstnicii, hipertensivii, diabeticii și cei cu boli cardiovasculare au un risc mai mare de a se îmbolnăvi grav în urma contractării coronavirusului.

Rezultatele unui studiu¹ publicat în Chinese Medical Journal arată că au fost identificați mai mulți factori care duc la progresia pneumoniei cauzate de coronavirus, printre aceștia numărându-se vârsta înaintată a persoanei infectate, dacă aceasta este sau a fost fumătoare și dacă suferă de insuficiență respiratorie.

CITEȘTE ȘI: Noul medicament-minune care tratează COVID – Cum acționează și cât de eficient este

Cum se tratează infecția cu coronavirus

În cazul în care rezultatul este pozitiv, medicii recomandând un consum mare de fluide, odihnă și medicamente care să reducă febra si inflamatia.

Ideal ar fi sa aveti un pulsoximetru – un dispozitiv care se fixează pe deget pentru a verifica nivelul de oxigen din sânge.

Nivelurile scăzute de oxigen din sânge pot fi un semn că situatia dvs se inrautateste, chiar înainte de a vă afecta puternic respirația sau a avea orice alte simptome, astfel încât să puteți obține ajutor rapid. Apelati telefonic sau online la un medic de familie sau un profesionist din domeniul sănătății care să vă monitorizeze si interpreteze nivelul de oxigen dacă aveți un risc ridicat de a suferi complicatii COVID-19. Iata cum se interpreteaza valorile:

• 95 până la 100 Puteti rămâne acasă, dar continuați să verificați în mod regulat nivelul de oxigen din sânge
• 93 sau 94 – Verificați din nou nivelul de oxigen din sânge în decurs de o oră, mai ales dupa o scurta plimbare prin camera; dacă este încă 93 sau 94, sunați la 112 sau la medicul de familie pentru sfaturi
• 92 sau mai putin – Verificați din nou nivelul de oxigen din sânge imediat – dacă persista nivelul 92 sau scade, mergeți imediat camera de garda a unui spital

Daca medicul dvs a considerat ca puteti ramane acasa, sub monitorizare telefonica, iata cum trebuie sa gestionati simptomele.

Temperatură ridicată:

• purtati imbracaminte usoara si comoda si incercati sa va odihniti cat mai mult
• beți multe lichide (apa este cea mai bună) pentru a evita deshidratarea – beți suficient, astfel încât urina să fie galbena deschis și limpede
• luați paracetamol sau ibuprofen dacă vă simțiți inconfortabil, oral sau sub forma de supozitoare

Gestionarea tusei

• evitați să vă întindeți pe spate, ci mai degraba pe o partea sau sprijiniti-va pe o perna cat mai mare, sau mai multe, intr-o pozitie a toracelui în poziție verticală.
• pentru a ușura tusea, încercați să luați o linguriță de miere sau pastile de supt cu miere, lamaie, lidocaina.
• apelati la siropuri de tuse pe baza de plante cu efect calmant – pe baza de iedera, ghimbir, cimbrisor
• suflati cat mai des nasul la chiuveta sau servetele de unica folosinta, pentru a evita ca mucusul sa irite rinofraingele si sa accentueze tusea
• luati un preparat antihistaminic – precum maleat de feniramină, care gestioneaza tusea si va permite somnul

Dificultati de respiratie, vă poate ajuta să vă mențineți camera rece, deschizand o fereastră. Nu utilizați un ventilator, deoarece poate răspândi virusul. Daca apare durere puternica in piept sau in spate, adresati-va medicului.

Pentru a preveni îmbolnăvirea altor persoane, e nevoie ca persoana bolnavă să rămână la domiciliu și să poarte o mască pe față în prezența altor persoane. Pacientul nu va folosi pahare, tacâmuri, prosoape și alte obiecte la comun cu celelalte persoane din casă. De asemenea, va strănuta doar într-un șervețel și se va spăla frecvent pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde.

Dieta in Covid

Hraniti-va cu supe usoare, de pasare cu radacinoase, sau de legume, piureuri, legume si peste gatite la abur, compoturi de fructe si eventual sucuri proaspat stoarse din legume si fructe,de tip smoothie-uri, iaurturi , sana, kefir.

Evitați alimente tari, seminte,biscuiti sau alte alimente care pot irita mucoasa faringiana si bineinteles, alcoolul, deoarece acest lucru vă va deshidrata si mai mult sau tarii – precum vin fiert, tuica si palinca. Există, de asemenea, dovezi că persoanele cu infecție COVID-19 sunt predispuse la afectarea ficatului, care poate fi agravată prin consumul de alcool. Nu fumati.

În cazurile severe de COVID-19, e nevoie de suport respirator pentru pacienții afectați. Infecțiile bacteriene pot complica această infecție virală, astfel încât pacienții respectivi au nevoie și de antibiotice.

Cand ar trebui va adresati unui medic pentru un tratament de specialitate, mai elaborat, consultatie si monitorizare medicala, chiar si de la distanta:

• vă simțiți treptat mai rău sau mai respirați aveți dificultăți de respirație
• când vă ridicați sau vă deplasați sunteti foarte slabit
• tremuri, ți-ai pierdut pofta de mâncare
• nu poți avea grijă de tine si sarcini precum spălatul, îmbrăcarea sau prepararea alimentelor sunt prea dificile

În urmatoarele situații, trebuie chemata ambulanta in regim de urgenta:

• respirația s-a înrăutățit brusc;
• expectorati sânge;
• va simtiti corpul extrem de rece și transpirat, cu pielea palidă sau au aparut petesii, buzele si ungiile sunt extrem de palide si au capatat un aspect albastrui;
• aveți o erupție care arată ca mici vânătăi sau sângerări sub piele și nu se estompează atunci când le apasati
• prabusire sau lesin;
• stare de agitatie si confuzie;
• lipsa completa a urinarii sau din contra, o diureza accentuata mult mai puțin decât de obicei.

Terapia cu anticorpi monoclonali (mAb)

In SUA se adminsitreaza curent tratamentul perfuzabil cu anticorpi monoclonali , care reprezinta un mod de a trata formele moderate si severe de COVID-19. Scopul acestei terapii este de a ajuta la prevenirea spitalizărili prin reducerea încărcăturilor virale și diminuarea severității simptomelor. Terapia cu anticorpi atacă virusul, spre deosebire de alte tratamente Covid, cum ar fi steroidul dexametazonă, care calmează sistemul imunitar hiperactiv al organismului.

Acest tip de terapie se bazează pe anticorpi monoclonali percum casirivimab, imdevimab, bamlanivimab și etesevimab pentru tratarea pacienților cu COVID-19 care nu necesită supliment de oxigen și care prezintă un risc crescut de a dezvolta COVID-19 sever. Aceștia sunt anticorpi similari cu cei pe care corpul i-ar produce în mod natural ca răspuns la infecție. Cu toate acestea, anticorpii monoclonali sunt produși în laborator și sunt proiectați pentru a recunoaște o componentă specifică a acestui virus – proteina spike de pe membrana SarsCov2.

Prin vizarea proteinei spike, acești anticorpi specifici interferează cu capacitatea virusului de a se atașa și de a intra în celulele umane. Acestea oferă sistemului imunitar un sprijin puternic până când acesta își poate formula propriul răspuns in lupta cu virusul.

După tratamentul cu anticorpi monoclonali, se recomandă să așteptați 90 de zile înainte de a face vaccinul COVID-19. Dacă ați facut deja prima doză de vaccin înainte de terapia cu anticorpi monoclonali, ghidurile CDC actuale vă recomandă să așteptați 90 de zile înainte de a primi a noua doză.

În cât timp ne vindecăm de Covid-19?

Timpul de recuperare poate varia de la câteva zile la mai mult de două săptămâni pentru cazurile severe. Chiar și atunci când vă simțiți bine, puteți fi contagios, așa că consultați-vă cu medicul înainte de a părăsi camera sau casa. CDC recomandă întreruperea izolării după ce nu ați mai prezentat febră timp de 24 de ore fără a utiliza un medicament antipiretic, toate celelalte simptome s-au îmbunătățit și au trecut 10 zile de la apariția simptomelor. Recomandarea de 10 zile se bazează pe cercetări care arată că persoanele cu COVID-19 ușor până la moderat nu sunt contagioase la 10 zile de la debutul simptomului.

Pentru o insanatosire cat mai rapida, ar trebui ca in fiecare zi să mâncați mese regulate care includ:

• proteine precum carnea, păsările de curte, peștele, ouăle, sau leguminoase precum fasolea, lintea, soia sau nucile, ori ciuperci
• lactate precum iaurt, brânză cottage, cas slab , kefir.
• cereale si paine integrale, cartofi, paste sau orez
• fructe, legume si zarzavaturi, salate si ierburi condimentate

Obiectivul este de a limita grăsimile, sarea și zahărul din dieta.

CITEȘTE ȘI: Adevărul din spatele mitului: Poți face cancer la 3-5 ani de la vaccinul anti-COVID?

Pierderea gustului sau a mirosului poate continua săptămâni sau luni și nu trebuie să afecteze timpul în care poți fi în preajma celorlalți. Persoanele care au fost grav bolnave cu COVID-19 sau sunt imunocompromiși pot fi nevoiți să rămână acasă mai mult de 10 zile, așa că se impune o consultație la medicul dumneavoastra.

Unele studii au arătat că:

• suplimentarea cu Omega-3 a îmbunătățit nivelurile mai multor parametri ai funcției respiratorii și renale la pacienții cu boală critică cu COVID-19.Studiile clinice au arătat că suplimentarea cu omega-3 are efecte promițătoare asupra acidozei și a funcției renale și poate îmbunătăți rezultatele clinice ale pacienților infectați cu COVID-19.
• persoanele spitalizate cu COVID-19 sever au, de asemenea, niveluri scăzute de vitamina D. Cu toate acestea, factorii de risc pentru apariția COVID-19 severă sunt aceiași cu cei pentru dezvoltarea deficitului de vitamina D, deci este dificil de spus dacă deficitul de vitamina D în sine este un factor de risc pentru COVID-19 sever. Factorii de risc includ sănătatea generală, o dietă dezechilibrata și condiții de sănătate preexistente, cum ar fi diabetul, bolile hepatice și renale.
• Vitamina D este importantă pentru oase, dinți și mușchi sănătoși. Ajută la reglarea zahărului din sânge, ofera suport sanatatii inimii, vaselor de sânge, plămânilor și căilor respiratorii. De asemenea, are un rol în stimularea sistemului imunitar al organismului. Acestea sunt la randul lor, zone afectate de COVID-19, astfel încât administrarea de vitamina D persoanelor cu COVID-19 ar putea să le ajute să se refacă mai repede sau să dezvolte forme mai puțin severe.

Comentarii: