Cum NU ai grijă de creierul tău: Obiceiurile zilnice care îl atrofiază și distrug. Lipsa somnului adecvat și de calitate, abuzul de substanțe, lipsa stimulării mentale, stresul cronic, fumatul, inactivitatea fizică și alți factori pot afecta negativ creierul.
Ajustarea strategică a comportamentului prin obținerea unui somn adecvat, exerciții fizice, învățarea de noi abilități și evitarea substanțelor poate încetini semnificativ declinul cognitiv chiar și la vârste înaintate.
Cum NU ai grijă de creierul tău: Lipsa somnului îngreunează funcția cognitivă
Somnul este esențial pentru consolidarea memoriei și pentru a ne ajuta să ne concentrăm. Atunci când nu dormim suficient, aceste funcții cognitive suferă pe termen scurt și lung. Chiar și o noapte de somn slab poate afecta negativ capacitatea de memorie și atenția în ziua următoare.
Privarea cronică de somn este și mai dăunătoare în timp. Cercetările arată că adulții au nevoie de 7-9 ore de somn zilnic pentru performanță și sănătate cerebrală optimă. A dormi mai puțin decât atât în mod regulat poate afecta capacitatea noastră de a ne concentra, de a rezolva probleme, de a stoca corect amintirile și de a procesa eficient emoțiile.
Un studiu a constatat că somnul restrictiv pe parcursul mai multor nopți a redus flexibilitatea cognitivă și capacitatea de memorie de lucru.
CITEȘTE ȘI: Esențial pentru sănătatea și volumul creierului: Ce fel de somn are un astfel de impact pozitiv
Cum NU ai grijă de creierul tău: Abuzul de substanțe distruge celulele cerebrale
Utilizarea excesivă a substanțelor precum alcoolul, medicamentele prescrise sau drogurile ilegale deseori distruge sau afectează celulele cerebrale. Abuzul de alcool poate micșora cortexul prefrontal și cerebelul. Cortexul prefrontal controlează planificarea, personalitatea și controlul impulsurilor, în timp ce cerebelul coordonează mișcarea și echilibrul.
Hipocampusul, centrul nostru de memorie, este, de asemenea, vulnerabil la deteriorare cauzată de substanțe. Opiaceele prescrise reduc semnalizarea între neuroni, distrugându-i în cele din urmă.
Cum NU ai grijă de creierul tău: Lipsa provocării atrofiază creierului
Angajarea în activități mentale stimulative este crucială pentru combaterea declinului cognitiv și învățarea de informații noi obligă creierul nostru să formeze conexiuni neuronale, care îl mențin adaptabil. Activitățile care pun la încercare mintea, cum ar fi stăpânirea unei alte limbi, cântatul la un instrument muzical, rezolvarea de puzzle-uri și exercițiile de rezolvare a problemelor, cresc rezerva cognitivă.
Pe măsură ce îmbătrânim, rezerva cognitivă previne degradarea naturală a lucrurilor precum memoria, raționamentul spațial sau abilitățile logice. Activitățile mental pasive, cum ar fi vizionarea televizorului, oferă puțin beneficiu mental, chiar dacă creierul rămâne activ. Fără creșterea și dezvoltarea continuă a noilor conexiuni, riscăm să pierdem abilitățile și flexibilitatea construite mai devreme în viață.
Cum NU ai grijă de creierul tău: Stresul afectează hipocampul
Stresul cronic poate deteriora hipocampul, centrul memoriei creierului, deoarece cortizolul excesiv ucide și împiedică formarea neuronilor în această regiune critică. În plus, atunci când suntem sub tensiune prelungită, conexiunile neuronale către cortexul prefrontal se pot slăbi. Cortexul prefrontal reglează concentrarea, controlul impulsurilor, luarea deciziilor și răspunsurile emoționale.
Împreună, atrofia în aceste zone indusă de stres ridicat face învățarea mai dificilă, afectează reglarea emoțională și poate crește anxietatea și depresia. Stresul afectează regiunile diferit între bărbați și femei datorită diferențelor hormonale critice. Pe termen lung, dacă nu este abordat corespunzător, acumularea stresului poate duce la deteriorarea pe termen lung a memoriei, cogniției și sănătății mintale.
Cum NU ai grijă de creierul tău: Fumatul reduce fluxul de oxigen
Fumul de țigară conține mii de substanțe chimice care declanșează inflamația și îngustează vasele de sânge atunci când sunt inhalate în mod regulat. Acest lucru inflamează arterele și reduce fluxul de oxigen în întregul corp, inclusiv vasele de sânge din creier. Reducerea fluxului de sânge privează creierul de oxigen și nutrienți vitali.
Dovezile arată că persoanele care fumează experimentează un declin cognitiv mai rapid pe măsură ce îmbătrânesc, cu o atrofie notabilă în cortexul prefrontal și hippocampus. De asemenea, se confruntă cu un risc mai mare de accident vascular cerebral și anevrisme.
Fumătorii au o pierdere a volumului cerebral mai mare decât nefumătorii începând din cea de-a cincea sau a șasea decadă de viață. Renunțarea la fumat poate opri deteriorarea ulterioară, dar efectele rămân permanente.
Cum NU ai grijă de creierul tău: Stilul de viață sedentar micșorează regiunile importante
Inactivitatea fizică duce adesea la pierderi vizibile de volum cerebral în zone precum cortexul prefrontal și hipocampusul. Mai puțină cerere asupra sistemului cardiovascular înseamnă mai puțin sânge și oxigen pentru a alimenta creierul. La fel ca orice mușchi din corp, dacă creierul nu este utilizat, va atrofia.
Persoanele care mențin o formă fizică cardiovasculară prin activitate aerobică demonstrează volume cerebrale mai mari, în special în hippocampus, care joacă un rol crucial în memorie. Dovezile leagă, de asemenea, timpul sedentar, cum ar fi statul prelungit pe scaun, de subțierea cortexului prefrontal stâng, care se ocupă de cogniție complexă și luarea deciziilor.
CITEȘTE ȘI: Câți pași să faci zilnic pentru a-ți proteja creierul de boli neurodegenerative: Nu este vorba de 10.000
Chiar și controlând pentru sănătatea și nivelurile de activitate fizică, comportamentul mai sedentar corelează cu volume cerebrale mai mici și performanțe cognitive mai slabe. Este crucial să rămâneți activ pentru a preveni îmbătrânirea creierului, potrivit dcmedical.ro.
În final, în timp ce o anumită pierdere de volum sau încetinire a cogniției apare în mod natural odată cu înaintarea în vârstă, multe obiceiuri dăunătoare accelerează procesul în mod inutil.
Prioritizarea somnului, exercițiilor fizice, reducerii stresului, unei diete bogate în nutrienți, legăturilor sociale și stimulării mentale poate ajuta la încetinirea deteriorării și la conservarea abilităților cognitive până în vârste înaintate. Cu câteva schimbări de stil de viață și o conștientizare sporită, putem proteja mai bine creierele care ne permit să navigăm în viață.
