Pacienții spitalizați cu COVID-19 care luau zilnic o doză mică de aspirină pentru a se proteja împotriva bolilor cardiovasculare au prezentat un risc semnificativ mai mic de complicații și deces, spre deosebire de cei care nu luau aspirină, se spune într-un nou studiu.
Concluziile studiului, care a fost publicat în Anesthesia and Analgesia, sunt foarte încurajatoare datorită faptului că utilizarea aspirinei a fost asociată cu o scădere cu 47% a riscului de a muri în spital din cauza COVID-19.
Atfel, studiul arată că persoanele care iau aspirină sunt mai puțin susceptibile de a fi plasate în secția de terapie intensivă (ATI) sau să nu fie necesar să fie conectate la un ventilator mecanic iar șansele de supraviețuire au fost mult mai mari decât în cazul celor care nu iau aspirină.
CITEȘTE ȘI: Efectul ciudat pe care COVID-19 îl are asupra picioarelor – Există și o parte bună!
„Aceasta este o constatare extrem de importantă care trebuie confirmată printr-un studiu clinic randomizat”, a declarat liderul studiului, profesor asistent Jonathan Chow. In cazul in care constatarea noastră este confirmata, aceasta ar face aspirina primul medicament disponibil pe scara larga, fără prescripție medicală datorită căruia putem reduce mortalitatea la pacienții cu COVID-19”.
Din studiu au făcut parte 412 pacienți cu vârsta medie de 55 de ani care au fost spitalizați în ultimele luni din cauza complicațiilor infecției cu SARS-CoV-2. Aproximativ un sfert dintre pacienți luau zilnic o doză mică de aspirină (de obicei 81 mg) înainte de a fi admiși sau imediat după internare pentru a-și gestiona boala cardiovasculară, notează European Pharmaceutical Review.
Cercetătorii au descoperit că utilizarea aspirinei a fost asociată cu o reducere de 44% a riscului de a fi pus la un ventilator mecanic, o scădere cu 43% a riscului de admitere în ATI și – cel mai important – o scădere cu 47% a riscului de a muri în spital comparativ cu cei care nu luau aspirină. Pacienții din grupul cu aspirină nu au înregistrat o creștere semnificativă a evenimentelor adverse, cum ar fi sângerări majore în timpul internării.
CITEȘTE ȘI: Experții americani răspund: Cât de precise sunt testele COVID făcute acasă?
Cercetătorii au controlat mai mulți factori care ar fi putut juca un rol în prognosticul pacientului, inclusiv vârsta, sexul, indicele de masă corporală, rasa, hipertensiunea și diabetul. De asemenea, aceștia au reprezentat boli de inimă, boli de rinichi, boli de ficat și utilizarea beta-blocantelor pentru controlul tensiunii arteriale.
„Credem că efectele de diluare a sângelui datorat aspirinei oferă beneficii pentru pacienții cu COVID-19 prin prevenirea formării de microtromboze ”, a declarat co-autorul studiului, profesor asociat Michael Mazzeffi.
