Cum să fii mai fericit anul acesta: Opt sfaturi oferite de psihologi. Fie că sunteți genul de persoană care cântă la duș și dansează în ploaie, fie că aveți o înclinație mai tristă, cu toţii ştim că fericirea nu este doar ceva care ni se întâmplă şi că trebuie să facem ceva ca să o obţinem. Psihologii spun că există câteva lucru care ne-ar putea aduce mai aproape de această stare de spirit.
Cum să fii mai fericit anul acesta
Continuaţi să vă faceţi prieteni noi, pe măsură ce trec anii
Prietenia este benefică la toate vârstele, dar, pe măsură ce anii trec, ea poate deveni o sursă importantă de fericire, mai ales la vârste mai înaintate.
Cercetările arată că, pe măsură ce avansează în vârstă, oamenii au tendinţa de a-şi reduce contactele sociale, pentru a acorda prioritate petrecerii timpului cu cei pe care îi cunosc bine.
Psihologii arată că este o idee bună să rămânem deschiși la noi prietenii, deoarece acestea ne oferă beneficii ușor diferite față de relațiile noastre cu familia sau cu vechii prieteni, care pot fi bazate pe obligații. Deoarece prieteniile sunt relații voluntare, fără obligații, care pot începe sau se pot încheia oricând, ele tind să fie mai distractive și mai puțin tensionate.
Deși adulții se pot confrunta cu o serie de obstacole care pot face dificilă întâlnirea cu oameni noi, de fapt ar trebui să ne fie mai ușor să ne facem prieteni: personalitățile noastre se maturizează, dobândim mai multe abilități sociale, viziunea noastră devine mai orientată spre bucurie și tindem să devenim mai agreabili. Iar efortul de a menține prietenii de calitate pe măsură ce înaintăm în vârstă merită. Numeroase studii sugerează în mod constant că prieteniile sunt la fel de importante ca legăturile de familie.
CITEȘTE ȘI: Fericirea nu este doar o iluzie: Cum să ai parte de ea, conform unor cercetători de la Harvard
Practicați „confericirea”
Compasiunea este un fundament bine cunoscut al prieteniei adevărate. Derivată din latinescul „durere împărtășită”, această empatie ne ajută să formăm legături puternice atunci când prietenii noștri au nevoie de ajutor.
Dar există o stare opusă, relativ necunoscută și la fel de importantă, pe care psihologul David Robson o numeşte „confericire”, notează BBC.
Însemnând „fericire împărtășită”, aceasta este o fațetă subevaluată a relațiilor bune și ar putea fi la fel de importantă ca şi compasiunea pentru menținerea prieteniilor, sugerează mai multe studii.
A susține cu entuziasm veștile bune ale unui prieten și a pune întrebări în legătură cu acestea este o dovadă la fel de puternică de prietenie ca şi a-i fi alături la greu. Dacă reacționați prea pasiv sau subestimați în mod activ succesul prietenului dumneavoastră, riscați să deteriorați relația.
Faceți voluntariat când vă permite timpul
Este aproape un clișeu să spui că a face ceva pentru altcineva te face să te simți mai bine decât a te recompensa pe tine însuți, dar, cu cât învățăm mai multe despre altruism, cu atât pare să fie mai adevărat.
De fapt, studiile au descoperit că voluntariatul poate ajuta chiar și în cazul unor afecțiuni serioase precum durerea cronică și depresia.
Un studiu din 2002, de exemplu, a constatat că voluntarii însărcinați să ajute alte persoane care se luptă cu durerea cronică și-au văzut scorurile de intensitate a durerii scăzând în timp ce făceau acest lucru. Alte studii au arătat că îngrijirea animalelor ne poate îmbunătăți sănătatea, iar îngrijirea plantelor de apartament ne poate ajuta să ne dezvoltăm, în special la bătrânețe.
Unii psihologi chiar prescriu acum voluntariatul ca o formă deosebit de eficientă de „reconectare”: rețete care pun oamenii în legătură cu resurse și activități comunitare. Trimiterea oamenilor la diverse activități, de la cursuri de artă la grupuri de ciclism, precum și ajutorarea altora sunt tot mai mult dovedite a fi intervenții valide în domeniul sănătății psihice.
Conectaţi-vă cu strămoșii
Există un alt mod în care trecutul ne-ar putea ajuta în prezent. Cercetările sugerează că legătura cu strămoșii noștri poate avea beneficii psihologice profunde. Poveștile de familie despre depășirea adversității, de exemplu, pot fi încurajatoare atunci când sunt transmise noii generații.
Susan M Moore, profesor emerit de psihologie la Universitatea de Tehnologie Swinburne din Melbourne, a constatat că persoanele care cunosc mai multe despre istoria familiei lor au niveluri mai ridicate de satisfacție și bunăstare.
Angajarea în sarcina de a vă cerceta arborele genealogic poate duce la un sentiment de control mai mare asupra propriei vieți, alături de o înțelegere mai profundă a locului dumneavoastră în lume. De asemenea, vă poate oferi un sentiment de afirmare a perspectivei și recunoștinței, știind că viața dumneavoastră de astăzi a fost posibilă datorită tăriei predecesorilor dumneavoastră, în numele celor care vin după ei.
Scrieți o listă
A număra lucrurile bune aduse de fiecare zi este un sfat vechi, dar care stă la baza unei intervenții simple, dar bine dovedite. Se pare că scrierea unei liste cu trei lucruri bune care ni s-au întâmplat ne poate ajuta să ne îmbunătățim starea de spirit.
Fie că este vorba de un eveniment care ne schimbă viața, cum ar fi promovarea unui examen important sau nașterea unui copil sau de ceva aparent lipsit de importanță, cum ar fi întâlnirea cu un vechi prieten sau bucuria unei lumini frumoase la începutul serii în timpul unei plimbări, tot mai mulţi psihologi sugerează că acest lucru ne poate îmbunătăți starea de bine.
Așteptați cu nerăbdare activități distractive
Un experiment mai puţin obişnuit a deschis noi perspective în ceea ce priveşte fericirea adusă de anticiparea unor activităţi distractive.
Cercetătorii de la Universitatea din Richmond, Virginia, și-au învățat subiecții, câţiva şobolani, să conducă mici automobile Perspex în laborator. Șobolanii și-au însușit rapid această nouă abilitate și, în curând, au sărit cu entuziasm în mașini, pregătindu-se pentru următoarea lor călătorie. În cele din urmă, cercetătorii au observat că unii șobolani făceau mici salturi entuziaste, ca și cum se bucurau de anticiparea plăcerii.
Acest lucru a condus la o nouă direcție de cercetare. Ar putea așteptarea distracției să fie la fel de satisfăcătoare ca activitatea în sine? În cadrul unui alt experiment, oamenii de știință au antrenat unii șobolani să aștepte recompensele, în timp ce alții le-au primit imediat. Ulterior, au evaluat optimismul șobolanilor și au constatat că cei care au fost antrenați să aștepte recompensele erau mai optimiști.
Cercetătorii au speculat că acest lucru ar putea funcționa și pentru oameni, adică anticipând în mod obișnuit activități sau evenimente plăcute, ne-am putea reprograma creierul pentru a fi mai optimiști.
Nu căutaţi permanent prea insistent fericirea
Dacă ați ajuns atât de departe pe listă, aceasta ar putea fi o surpriză. Dar cercetările sugerează că a te agita prea mult pentru a fi fericit poate fi, de fapt, un obstacol în calea fericirii.
Teoria este că, centrarea pe cât de important este să obţină fericirea îi pot face pe oameni să se simtă, de fapt, dezumflați. Este posibil să fi experimentat acest lucru în timpul unui eveniment important sau al unei petreceri pe care o așteptați cu nerăbdare și care nu se ridică la înălțimea așteptărilor.
Iris Mauss, psiholog la Universitatea din California, Berkeley, a arătat că dorința și căutarea fericirii pot crește, de asemenea, sentimentele de singurătate și deconectare. Ea recomandă adoptarea unei atitudini mai stoice și o mai mare acceptare a suișurilor și coborâșurilor vieții.
Nu beți prea multă cofeină
În timpul zilelor reci și întunecate de iarnă, o ceașcă de cafea ar putea da creierului și corpului dumneavoastră un impuls atât de necesar. Consumul de cofeină ne poate face să ne simțim activi, deoarece este absorbită rapid în fluxul sanguin, unde învinge adenozina, o substanță chimică care ne face să ne simțim obosiți.
Cercetările arată că există multe beneficii pentru sănătate asociate cu consumul de cofeină, inclusiv un risc redus de mai multe forme de cancer, boli de inimă și diabet de tip 2, precum și îmbunătățirea performanței fizice și protecția împotriva depresiei.
Dar sincronizarea este esențială atunci când vine vorba de cofeină, deoarece poate dura ceva timp până își face efectul și mult timp până își pierde efectul, ceea ce duce la o stare de agitaţie, ca şi cum ar mai trebui făcut ceva sau lipseşte ceva.
Oamenii de știință recomandă ultima doză de cofeină cu opt ore și 48 de minute înainte de culcare. De asemenea, nu ar trebui să consumăm prea multă cofeină – nu mai mult de 400 mg sau aproximativ două-trei cești de cafea, în funcție de tărie – pentru a evita somnul perturbat, durerile de cap, greața și anxietatea.
CITEȘTE ȘI: ”Cel mai fericit om de pe Pământ”: Lecțiile despre fericire din partea unui supraviețuitor de la Auschwitz
Petreceţi mai mult timp în natură sau ascultaţi sunete din natură
Este bine cunoscut cât de benefică poate fi viața în aer liber pentru sănătatea noastră mintală, dar chiar și atunci când suntem blocați acasă, studiile au arătat că bucurându-se de natură în mod virtual are un efect pozitiv remarcabil. Natura are un efect pozitiv asupra minții și corpului, motiv pentru care chiar şi evocarea ei virtuală este un instrument puternic.
Dacă auzim înregistrări cu animale sălbatice, de exemplu, acestea pot avea un efect calmant, spun psihologii. Alte cercetări au constatat că accesul în realitate virtuală la un mediu marin a îmbunătățit starea de spirit a participanților. Același lucru este valabil și pentru privitul scenelor din natură pe ecranul unui computer sau al unui telefon.
Deși natura virtuală nu ar trebui să o înlocuiască pe cea reală, este liniștitor faptul că a oferi minții noastre o pauză virtuală regulată poate face minuni.
