Cum să te adaptezi mai ușor la ora de iarnă: 5 ponturi care fac trecerea mai ușoară. În noaptea de sâmbătă, 26 octombrie, spre duminică, 27 octombrie, se va face trecerea la ora de iarnă în 2024, astfel că românii trebuie să-şi potrivească ceasurile şi să le dea cu o oră înapoi, ora 4:00 devenind ora 3:00.
Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.
Medicii avertizează că schimbarea orei poate ne poate afecta funcționarea metabolismul. Din acest motiv apar perturbări ale somnului și ale ritmurilor circadiene.
De ce se dă ceasul înapoi şi ce ţări mai fac trecerea la ora de iarnă
România a instaurat acest sistem al schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie.
Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.
Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Adapterea organismului durează cel puţin 15 zile
În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți persoane suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.
Dr. Ciuhodaru atrage atenţia că majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, dar adaptarea completă a organismului durează cel puţin 15 zile.
„În plus, articularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni„, explică medicul.
„Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:
a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară”, explică dr. Ciuhodaru, care avertizează că, la apariţia simptomelor, trebuie făcut un consult medical, pentru a exclude o altă cauză medicală, relatează doctorulzilei.ro.
CITEȘTE ȘI: Trecerea la ora de iarnă: De ce ne adaptăm mai greu la această schimbare
5 ponturi pentru a depăși cu ușurință trecerea la ora de iarnă
1. Planificarea corespunzătoare a activității.
2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.
3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber
4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.
5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.