Unele cercetări sugerează că a-ți cunoaște grupa de sânge ar putea, de asemenea, să te avertizeze asupra anumitor tipuri de boli autoimune pe care este mai probabil să le dezvolți.
Există mai mult de 80 de tipuri de boli autoimune, care pot afecta aproape orice parte a corpului uman. De exemplu, alopecia areata este o boală autoimună a pielii care duce la căderea părului. Hepatita autoimună afectează ficatul. În diabetul de tip 1, sistemul imunitar atacă pancreasul, iar în poliartrita reumatoidă, sistemul imunitar poate ataca mai multe părți ale corpului, inclusiv articulațiile, plămânii și ochii.
Deși este important să îți știi grupa de sânge dacă trebuie să primești sau să donezi sânge, anumite cercetări susțin ideea că această informație ar putea să-ți fie de folos și pentru fi pus în gardă în legătură cu anumite tipuri de boli autoimune pe care este mai probabil să le dezvolți, potrivit doc.ro.
De ce există mai multe grupe de sânge?
Grupa de sânge este determinată de un tip de proteină care se găsește în celulele roșii din sânge numite antigene. În funcție de tipul de antigene pe care le are o persoană, grupa de sânge poate fi:
- Tip A: sânge care conține antigene A;
- Tip B : sânge care conține antigene B;
- Tip AB : sânge care conține antigene A și B;
- Tip 0: sânge care nu conține nici antigene A și nici antigene B.
În ceea ce privește aspectele „pozitiv” sau „negativ” ale fiecărei grupe, acestea sunt stabilite pe baza prezenței unui alt antigen numit factor Rh. Persoanele cu grupa sangvină pozitivă (Rh+) au antigenul pe suprafața celulelor roșii din sânge, iar persoanele cu grupă sangvină negativă (Rh-) nu.
CITEȘTE ȘI: Punctul slab al coronavirusului: Grupa de sânge cu imunitate la COVID-19
Ce legătură este între grupele de sânge și bolile autoimune?
O boală autoimună se dezvoltă când sistemul imunitar al unei persoane îi atacă celulele sănătoase din organism. Încă nu este clar de ce unii oameni dezvoltă boli autoimune, dar se crede că genetica și factorii de mediu pot juca un rol. Unele afecțiuni autoimune, cum ar fi scleroza multiplă, sunt mai frecvente la persoanele cu antecedente familiale de boală, iar anumite cercetări indică faptul că femeile sunt de aproape două ori mai susceptibile să dezvolte o boală autoimună decât bărbații.
În plus, există și dovezi că unele boli autoimune sunt mai frecvente la persoanele cu anumite grupe de sânge. Cu toate acestea, rezultatele studiilor care examinează această legătură au fost inconsecvente, adesea din cauza numărului redus de participanți.
Grupele de sânge A și B, mai predispuse la diabet?
Diabetul este o boală cronică, adică de lungă durată, care afectează modul în care organismul transformă alimentele în energie. Principalele tipuri sunt diabetul de tip 1, cel de tip 2 și cel gestațional.
Mai multe cercetări recente au analizat corelația dintre grupele de sânge și prezența diabetului. Un studiu¹ din 2020 a constatat că într-un grup de 424 de persoane, grupa de sânge 0 a fost asociată cu un risc scăzut de diabet de tip 2, iar grupa de sânge B a fost asociată cu un risc crescut. Un alt studiu din același an a analizat 750 de participanți și a constatat că riscul de a dezvolta diabet de tip 2 a fost mai mare la cei cu grupa sangvină A decât la cei din orice altă grupă de sânge.
O cercetare din 2017 a descoperit că într-un grup de 2.258 de studenți, cei cu grupa B aveau un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat decât restul, iar un studiu² extins din 2015, la care au participat 82.104 femei, a arătat că acelea cu grupa 0 au un risc mai scăzut de diabet de tip 2, în timp acelea cu grupele de sânge A sau B au un risc mai mare.
Bolile reumatismale autoimune, mai frecvente la persoanele cu grupele 0 și A
Bolile reumatice autoimune reprezintă un grup de afecțiuni care atacă articulațiile, oasele, mușchii și țesuturile conectoare și pot duce la dureri grave și debilitante. Un studiu³ din 2017 a examinat legătura dintre grupa de sânge și prevalența bolilor reumatismale autoimune și a constatat, pe de o parte, că:
- bolile cele mai frecvente la persoanele cu grupa sangvină A au fost spondiloartropatia, vasculita, boala nediferențiată a țesutului conjunctiv, boala Behçet, poliartrita reumatoidă
- bolile mai frecvente la persoanele cu grupa 0 au fost febra mediteraneeană familială, lupusul eritematos sistemic, scleroza sistemică, sindromul Sjögren
Pe de altă parte, bolile reumatismale au fost mai puțin frecvente la persoanele cu grupa sangvină AB.
Persoanele cu grupa de sânge 0, risc mai mic de boli inflamatorii intestinale
Principalele tipuri de boli inflamatorii intestinale sunt colita ulcerativă și boala Crohn. Un studiu din 2020 a arătat că persoanele cu grupa de sânge 0 ar fi mai protejate de boala Crohn. Un studiu din 2014 a demonstrat rezultate similare, arătând că oamenii cu grupa sangvină 0 aveau un risc mai mic de a dezvolta boala Crohn sau de a avea o formă severă a bolii.
Oamenii cu grupele de sânge A pozitiv și B pozitiv, risc mai mare de scleroză multiplă
Scleroza multiplă este o boală potențial invalidantă a creierului și a măduvei spinării. Un studiu din 2019 a constatat că într-un grup de 265 de persoane, acelea cu grupa sangvină A+ sau B+ aveau un risc crescut de a dezvolta scleroză multiplă. Studiul a mai constatat și că persoanele fără antigenele A, B sau Rh+ au avut un risc scăzut.
Boala Hashimoto, mai frecventă la persoanele cu grupa sangvină 0
Boala Hashimoto este o tulburare autoimună care poate provoca hipotiroidism sau tiroida hipoactivă. Un studiu din 2019 a găsit dovezi că ar putea exista o asociere între a grupa de sânge 0 și boala Hashimoto. Un grup de 958 de persoane cu boală tiroidiană au fost incluse în studiu, dintre care 550 aveau boala Hashimoto.
S-a constatat că proporția persoanelor cu grupa sangvină 0 era mai mare în rândul celor cu Hashimoto decât la persoanele cu alte boli tiroidiene. De asemenea, studiul a indicat că aceste boli au fost raportate semnificativ mai rar la persoanele cu grupa sangvină AB.
