De ce ni se face somn după ce mâncăm: Motivele neașteptate pentru care experimentăm așa ceva. Dorința de a dormi după o masă se numește somnolență postprandială și este direct legată de cantitatea de alimente consumate și de perturbarea naturală a ritmurilor circadiene (ceasul intern al organismului).
Cercetătorii acestui fenomen au identificat mai mulți factori care pot contribui la dorința de a adormi după masă: consumul de alimente bogate în carbohidrați sau grăsimi, consumul de multe calorii, momentul mesei și nutrienți specifici, cum ar fi triptofanul, melatonina și alți fitonutrienți.
Melatonina
Melatonina este un hormon al somnului care este produs în întuneric. Acesta este cel care încurajează mintea și corpul să înceapă să se odihnească în timpul zilei și provoacă somnolență. Alimentele bogate în melatonină sunt orzul, porumbul, grâul, afinele, castraveții, ouăle, ciupercile, fulgii de ovăz, fisticul, orezul, somonul, căpșunile și cireșele.
CITEȘTE ȘI: Cum îți este influențat somnul dacă porți șosete pe timpul nopții
Triptofanul
Triptofanul este un aminoacid care poate provoca o ușoară stare de somnolență după masă. Organismul transformă triptofanul în serotonină și apoi în melatonină, ceea ce poate provoca oboseală severă.
Alimentele bogate în triptofan sunt puiul, albușul de ou, peștele, laptele, semințele de floarea-soarelui, arahidele, semințele de dovleac, semințele de susan, soia și carnea de curcan.
Carbohidrați
Cercetările arată că alimentele bogate în carbohidrați pot provoca, de asemenea, somnolență și oboseală. În special, alimentele cu un indice glicemic ridicat – o măsură a gradului în care anumiți carbohidrați cresc glicemia – sunt mai susceptibile de a vă face să vă holbați cu nostalgie la canapea după prânz.
Alimentele cu un indice glicemic ridicat includ produse de panificație (pâine albă sau de grâu), cereale (fulgi de porumb și fulgi de ovăz instant), zahăr, pepene verde, cartofi și orez alb.
Grăsimi
Grăsimile saturate și grăsimile trans cresc oboseala după masă. Pentru a evita acest lucru, este suficient să se reducă la minimum consumul de alimente bogate în grăsimi nesănătoase și aceasta include produse de panificație, carne de vită, unt, brânză, carne de pasăre închisă la culoare, înghețată, miel, untură, carne de porc, ulei de palmier, produse lactate integrale și alimente prăjite.
Ritmurile organismului
Somnolența de după-amiază este adesea asociată cu acumularea treptată a unei substanțe chimice din creier numită adenozină. Această substanță atinge un vârf chiar înainte de culcare, cu niveluri mai ridicate după-amiaza în comparație cu cele de dimineață.
În esență, cu cât o persoană este trează mai mult timp, cu atât se acumulează mai multă adenozină, ceea ce crește dorința de a dormi.
Ritmul circadian, la rândul său, funcționează ca un ceas care controlează perioadele de veghe și de somn și crește în timpul zilei pentru a preveni somnul și a contracara creșterea nivelului de adenozină, potrivit actualno.com.
Alte cauze posibile ale somnolenței după masă: diabet, hipoglicemie, anemie, probleme tiroidiene, tensiune arterială scăzută și deshidratare ușoară.
CITEȘTE ȘI: Care sunt problemele de somn care duc la demență – și nu este vorba de insomnie
Cum se ameliorează somnolența după masă?
S-ar putea să nu reușiți să vă depășiți complet somnolența, dar puteți încerca cel puțin următoarele:
- Mâncați o dietă echilibrată;
- Dormiți mai mult noaptea;
- Iluminați-vă constant cu lumina zilei;
- Faceți exerciții fizice în mod regulat.
