Odată cu înaintarea în vârstă, sistemul imunitar uman devine mai puțin eficient în combaterea infecțiilor și mai puțin “cooperant” cu vaccinurile. În același timp, sistemul imunitar la vârstnici este asociat cu inflamație cronică, ceea ce crește riscul de afecțiuni.
Vestea bună este că prin exercițiu fizic regulat și o dietă echilibrată persoanele vârstnice își pot menține sistemul imunitar în condiții bune până la vârste foarte înaintate. În prezent, speranța de viață este înaintată, în comparație cu erele din trecut. Cu toate acestea, din punct de vedere al evoluției rasei umane, suntem adaptați pentru condiții de trai care nu corespund neapărat cu stilul de viață practicat actual.
Prin urmare, sistemul imunitar nu doar se slăbește pe măsură ce înaintăm în vârstă, ci se și dezechilibrează, scrie doc.ro. Acest fenomen afectează două ramuri ale sistemului imunitar, și anume imunitatea înnăscută și imunitatea adaptivă, ceea ce cauzează apariția imunosenescenței.
Imunitatea înnăscută și imunitatea adaptivă
Imunitatea înnăscută este prima linie de apărare a organismului împotriva infecțiilor. Atunci când aceasta nu face față agenților străini, se instalează inflamația cronică și sistemică. Imunitatea adaptivă este responsabilă pentru memorarea și atacarea agenților patogeni, odată ce organismul a intrat deja în contact cu aceștia. Inflamația cronică este asociată cu aproape toate afecțiunile ce apar la bătrânețe, inclusiv diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, cancerul și demența. De asemenea, aceasta joacă un rol important în anumite afecțiuni autoimune care sunt mai prevalente la adulți, cum ar fi artrita reumatoidă.
Așadar, pierderea imunității adaptive, odată cu înaintarea în vârstă, îi face pe bătrâni mai susceptibili la infecții. În plus, o imunitate adaptivă slăbită la adulții vârstnici presupune un răspuns imun mai slab la vaccinare.
CITEȘTE ȘI: Quercitina: Întărește sistemul imunitar, reduce inflamațiile și scade riscul de boli ale creierului
Ce este imunosenescența?
Cercetătorii sunt de părere că inflamația cronică este implicată în majoritatea afecțiunilor ce apar la bătrânețe. În timp ce inflamația este o componentă esențială în răspunsul normal de reparare și vindecare a țesuturilor afectate, și ne protejează de infecții bacteriene și virale, precum și de agenți de mediu toxici, un nivel anormal și/sau chronic de inflamație poate impacta în mod negativ sănătatea.
Astfel, după o infecție sau o leziune, sistemul imunitar al unei persoane tinere va emite un răspuns antiinflamator. Același lucru nu se întâmplă și la vârstnici, din cauza numărului predominant de celule imune îmbătrânite sau senescente.
Celulele senescente au telomeri mai scurți, care sunt învelișuri protectoare ale vârfurilor cromozomilor. Rolul telomerilor este de a preveni ca materialul genetic vital să se piardă atunci când cromozomii sunt replicați în procesul de reproducere celulară.
Celulele senescente produc, de asemenea, mai multe citokine, ceea ce promovează inflamația și pot da curs anumitor afecțiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă, diabetu zaharat, bolile neurodegenerative și cancerul.
Pe măsură ce numărul de celule pro-inflamatoare crește, se remarcă o creștere și în rândul celulelor imune macrofage, care sunt, la rândul lor, proinflamatoare, precum și o descreștere a numărului de celule care promobează imunoreglarea.
Aceste schimbări la nivel celular par a fi asociate cu un risc crescut de apariție a plăcilor de grăsime și reziduuri care blochează arterele în boala numită ateroscleroză. Prin imunitatea adaptivă, sistemul imunitar învață să recunoască și să neutralizeze anumiți patogeni. Celulele imune T joacă un rol esențial în imunitatea adaptivă. Aceste celule sunt cele care învață să recunoască patogenii care au dat curs infecției. Așadar, celulele T “naive” învață comportamentul agentului patogen, după care se divizează în celule specializate în declanșarea de răspunsuri imune viitoare împotriva aceluiași tip de patogen.
Numărul total de celule T rămâne constant pe parcursul vieții, dar numărul de celule T naive se micșorează odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce tot mai multe celule se angajează în lupta împotriva unor infecții specifice. În consecință, organismul vârstnic devine mai puțin capabil să genereze răspunsuri imune eficiente în fața noilor infecții. Din același motiv, vaccinarea produce răspunsuri imune mai slabe la bătrâni și oferă, deci, protecție limitată.
Măsuri de prevenție și/sau întârziere a imunosenesescenței
Deși nimic nu poate preveni înaintarea în vârstă, există anumite schimbări în stilul de viață care pot menține sănătatea și sistemul imunitar al persoanelor vârstnice în parametri foarte buni. Activitatea fizică regulată are un efect deosebit de bun asupra sistemului imunitar – este o certitudine acceptată de cercetători în mod unanim.
Pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii devin mai sedentari, dar prin practicarea de sport, chiar și limitat, dar regulat, se poate încetini sau chiar preveni imunosenescența. Mușchii scheletici produc un tip de proteine numite miokine, care reduc inflamația și menține funcțiile sistemului imunitar. Prin urmare, prin antrenarea masei musculare, ne putem proteja de infecții și afecțiuni cronice chiar și la vârste înaintate.
Un alt aspect foarte important este alimentația. Mai multe cercetări recente sugerează că regimul alimentar are impact direct asupra riscului de sarcopenie la adulți vârstnici. Această boală afectează masa musculară, rezistența și funcționalitatea mușchilor. Prin suplimentarea cu alimente bogate în acizi grași Omega-3, suplimente pentru imunitate, ce conțin vitamina D și alți nutrienți, riscul de sarcopenie poate fi diminuat.
CITEȘTE ȘI: Remedii naturale: Plantele primăverii care îți întăresc sistemul imunitar și tratează boli respiratorii
Dieta mediteraneană este promovată, în prezent, drept un model de alimentație sănătoasă, care poate ajuta în special vârstnicii. Dieta mediteraneană cuprinde fructe și legume din belșug, cantități moderate de pește, carne de pui și lactate și cantități reduce de carne roșie și zahăr adăugat. Prin adoptarea dietei mediteraneene se poate scădea riscul de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și cancer.
Pe lângă exercițiu fizic regulat și o dietă sănătoasă, menținerea unei greutăți optime este importantă în reducerea inflamației în organism la adulții vârstnici. Înaintarea în vârstă duce, adesea, la îngrășare, din cauza acumulării de țesut adipos sub piele și în jurul organelor, iar țesutul adipos poate impacta felul în care organismul procesează inflamația. Până la 30% din citokinele pro-inflamatorii regăsite în circulația sanguină provin din țesutul adipos. Prin urmare, obezitatea și supraponderabilitatea la vârste înaintate poate contribui semnificativ la inflamația cronică.
În plus, cercetările pe oameni și animale sugerează că sistemul imunitar al persoanelor obeze și supraponderale produce mai puțini anticorpi ca răspuns la vaccinul antigripal. Așadar, exercițiul fizic regulat, o alimentație bogată în nutrienți și echilibrată, precum și menținerea unei greutăți optime pot ajuta la întârzierea și chiar prevenirea imunosenescenței.
