Salam, parizer, şuncă, toate sunt roz sau roşii şi sunt gustoase. Dacă preţul lor este scăzut, ai grijă: mănânci prelucrată carne de proastă calitate, grăsimi, amidon, coloranţi şi conservanţi din plin! Printre aceştia şi carminul, care provine fie dintr-o plantă, fie din carapacea unor gândaci.
Nu vă atingeţi de mezelurile ieftine, dacă ţineţi la sănătate
Mezelurile sunt accesibile ca preţ, aşa că românii le consideră potrivite pentru o masă rapidă şi rece, pentru sandvişul din recreaţie al copiilor.
„Citirea etichetei nu lămureşte majoritatea oamenilor. E- urile trecute acolo nu explică clar conţinutul lor de fapt”, spune Liana Conţiu, nutriţionist– dietetician, specialist în Nutriţie Clinică şi Comunitară din Târgu Mureş.
Cum vă puteţi da seama că mezelurile nu sunt cele mai bune?
De obicei, preţul mic şi termenul de valabilitate îndelungat ne poate confirma banuiala că sunt nişte produse artificiale.
„Vă rup frunzele?” auziți când cumpărați ridichi. VEZI de ce ar trebui să spui NU
Cele mai frecvente GREȘELI pe care le faci când gătești cu ulei de măsline
SENZAȚIONAL! La 52 ani, și-au pierdut copilul la Colectiv. Acum, au o fetiță!
Ce conţin mezelurile?
Dincolo de carne de proastă calitate, se foloseşte o cantitate mare de apă şi grăsime care măresc cantitatea de produs.
„Cantitatea de carne e nesemnificativă, o mare parte sunt tocăturile – carne dezosată mecanic- în mare parte resturi de carne. Şi apoi urmează lista aditivilor: glutamat monosodic care dă gust foarte bun şi provoacă dependenţă; nitriţi şi nitraţi de sodiu, arome sintetice, coloranţi”, mai spune Liana Conţiu.
Şi medicul Simona Drăgoi, specialist în igiena alimentaţiei şi nutriţie atrage atenţia că „ acea culoarea roşie a mezelurilor provine de la nitriţi de sodiu şi de potasiu, care stabilizează culoarea şi creşte perioada de valabilitate a produsului. Se mai adăugă fosfaţi şi polifosfaţi de sodiu, de potasiu, de calciu, de magneziu, acele E-uri reglementate de legislaţie. Se mai poate adăuga amidonul modificat, sare în cantitate mare, făină de soia- recomandată ca şi proteină vegetală, dar nemodificată genetic!”.
Carmin, E 120, coşenilă, acid Carminic sau pe scurt…insecte pisate!
Unele mezeluri conţin carmin, un colorant produs din pulberea obţinută prin zdrobirea unei insecte, coşenila, originară din Mexic sau din ouăle acesteia.
Ce se întâmplă cu o femeie care nu face sex mult timp
60% dintre bărbați își doresc în secret ca femeile să înceteze să facă ASTA în pat
Cum să faci cumpărături în mod INTELIGENT
Alimente-pansament, cu ajutorul cărora poți combate aciditatea
Colorantul este folosit de zeci de ani la colorarea ţesăturilor, dar a fost „adoptat” şi în industria cărnii sau cea a laptelui. Adică nici iaurtul cu fructe roşii nu este chiar ceea ce pare!
Carminul mai este obţinut şi dintr-o plantă. Uneori, pe etichetele mezelurilor nu este menţionat ca E120 ci cu numele de Coşenilă, producătorii sperând în acest fel că nu veţi ştii despre ce este vorba.
Colorantul E 120 este autorizat în România pentru toate tipurile de produse alimentare şi nu prezintă riscuri pentru sănătate dacă este utilizat în dozele admise de legislaţie, de exemplu 100 g la kilogram pentru anumite tipuri de mezeluri. Numai că ar trebui să ştiţi că un kg din acest colorant este produs din aproximativ 100.000-150.000 de insecte!, se arată într-o ştire a Ziare.com, care citează surse din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii.
După două zile de stat în frigider, mezelurile de proastă calitate devin lipicioase
Toate aceste adaosuri, cum ar fi amidonul, plus faptul că mezelurile nu sunt tocmai proaspete sau calitatea cărnii nu este cea mai bună, le fac lipicioase, după câteva zile de stat la frigider.
DIETA de 6 zile a Monicăi Bellucci
Știi ce să NU COMANZI la restaurant? Lista produselor pe care însăși CHELNERII nu le-ar comanda
Alimente care ARD rapid grăsimile. Introdu-le în meniul tău zilnic!
Beneficiile ascunse ale pâinii. De ce este bine să o consumi cu moderaţie, dar FRECVENT
Există şi studii care arată că dacă carnea de vită folosită la producerea mezelurilor provine de la un animal bolnav, aceasta are acel aspect de „lipici”.
Pericolul mezelurilor pentru sănătate
Mezelurile de proastă calitate, cu conţinut cu apă şi grăsime „favorizează obezitatea”, ne spune Liana Conţiu. Pe de altă parte, medicul Simona Felicia Drăgoi menţionează că nu există foarte multe studii privind efectele pe termen lung asupra sănătăţii ale consumului de astfel de aditivi.
„Nu putem da vina numai pe aceşti aditivi pentru problemele de sănătate, dar sunt factori care favorizează apariţia acestora, în timp”, spune aceasta.
ALB TOTAL/ 4 Outfit-uri inspirate din stradă
JACHETA de BLUGI. Iată CARE sunt combinațiile preferate de celebrități!
Cum să-ți îngrijești părul în timpul SARCINII
Cum scapi de durerea de cap în 30 de secunde. FĂRĂ PASTILE!
Cele două specialiste în nutriţie mai spun însă că cei mici nu ar trebui să consume mezeluri din cauza conţinutului mare de sare şi al nitriţilor, sau măcar ar trebui limitată cantitatea de mezeluri şi trebuie să găsiţi variantele cât mai naturale ale acestora.
”Nitriţii şi nitraţii pot duce la afecţiuni digestive, iar unii care au afecţiuni hepato-renale pot avea probleme în a le metaboliza”, mai spune medicul Simona Drăgoi.
Mezeluri ieftine, mezeluri scumpe?
Mezelurile sunt şi ele de diferite calităţi şi ca atare au şi preţuri de la foarte accesibil la foarte scump.
Nutriţioniştii spun că alegerea corectă ar fi acele mezeluri care au marca de produs tradiţional şi care sunt făcute din carne şi condimente şi respectă o reţetă, conform unor normative europene.
Un indiciu că mezelurile sunt de calitate ar fi preţul ridicat al acestora, însă nu de fiecare dată! Cum însă şi aici unele „produse tradiţionale” nu respectau reţeta, au apărut noi prevederi legislative, la sfârşitul anului trecut.
Principalele DEFECTE ale femeilor prin care resping bărbații
Cum poți face un avocado crud să se coacă în 10 minute
Cu DIETA NATMAN poți pierde 3-5 kg în doar 4 zile
În Mureş, de exemplu, la începutul anului 2015, conform datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Mureş, nu mai există niciun produs tradiţional înregistrat, deşi în 2014 erau atestate 131 de produse tradiţionale, conform Adevarul.ro
Un produs tradiţional nu este niciodată făcut într-o fabrică mare, ci în mici întreprinderi, gospodăreşti, în cantităţi mici şi după o reţetă proprie. Unii producători încearcă obţinerea de atestate pentru „reţetă consacrată românească”. Produsele atestate ca „reţetă consacrată românească” trebuie să respecte compoziţia folosită cu cel puţin 30 de ani în urmă, iar Ministerul Agriculturii garantează pentru calitatea acestor produse.
