Splina este un organ mare cam cât un pumn, aflat în zona superioară a abdomenului, între coaste și diafragmă, având un rol foarte important pentru o imunitate puternică. Ea cântărește aproximativ 200 de grame și are o culoare închisă.
Aceasta înghite globulele roşii bătrâne ale sângelui şi face un fel de curăţenie. Eritrocitele sau globulele roşii, când îşi termină rolul, se retrag în splină şi mor. Splina devine un cimitir al globulelor roşii. Dar ea îşi continuă partea, prelucrează eritrocitele moarte şi trimite rămăşiţele în sângele circulant, pentru eliminare.
CITEŞTE ŞI: Ştiai acest lucru despre propriul organism? De ce este considerată splina ‘a doua inimă’
Însă, splina, în anumite cazuri de boală, mănâncă şi limfocitele, acele globule albe ce se luptă cu infecţiile. Când splina este mărită din cauza altor afecţiuni, ea afectează şi alte celule ale sângelui, trombocitele, cu efect important în coagularea sângelui şi în fluidizarea acestuia, potrivit doctorulzilei.ro.
Având în vedere că în splină se duc toate celulele din sânge care au îmbătrânit, au obosit, sau sunt pe moarte, este normal ca efortul fizic intens să ducă la o aglomerare de astfel de celule.
Splina are o limită a numărului de celule de sânge pe care le poate „recicla”.
Dacă organismul depăşeşte această limită din diverse cauze (efort fizic intens, infecţii – gripă, răceală, carii infectate, unghii încarnate etc,, hepatită, tuberculoză, ciroză, cancer, malarie, rubeolă, boli autoimune, chist hidatic, septicemie, mononucleoza – Epstein-Barr, boli ale sângelui,etc), splina se umflă şi devine dureroasă.
În cazul efortului fizic, tot ce trebuie să faceţi este să opriţi activitatea şi să daţi răgaz splinei să proceseze cantitatea mare de celule din sânge care s-au acumulat în ea.
CITEŞTE ŞI: Înlăturarea vezicii biliare: Ce efect are şi cum îţi afectează viaţa
O altă cauză a durerilor de splină ar putea fi traumatismele, loviturile ce o pot fractura, despica, afectându-i, în cazuri mai grave, şi vasele. Când splina se măreşte din pricina unor efecte negative, ea se poate lăţi până în zona buricului. Uneori, acest organ important se măreşte, atingând dimensiunea ficatului.
Iată unele boli ce o măresc: chistul hidatic în splină sau TBC-ul la splină ori abcesul în splină, ce înseamnă o infecţie localizată în acest organ. Când se lungeşte splina, omul are diafragma presată şi nu mai respiră bine, putând să facă şi lichid la plămâni. Acest organ poate da şi o durere în umărul stâng.
Când se măreşte, poate presa colonul şi tulbură scaunul sau evacuarea gazelor. Şi unele boli de sânge duc la mărirea splinei. În traumatism, marele pericol este sângerarea. Când se goleşte de sânge splina nu se mai întâmplă pompajul corespunzător al sângelui, ce devine sărac în oxigen, conducând celelalte organe către situaţii critice.