Dificultatea de a înghiți (disfagie) înseamnă că este nevoie de mai mult timp și efort pentru a transporta alimentele din gură spre stomac. Această situație poate provoca și dureri, iar în cazurile severe înghițirea devine imposibilă. Afecțiunea poate apărea oricând, dar este mai frecvent întâlnită la vârstnici.
Cauzele disfagiei pot fi diverse, de la boala de reflux gastroesofagian până la tulburări neurologice, iar diagnosticul se stabilește prin proceduri precum radiografia cu bariu sau endoscopia. Tratamentul depinde de cauza problemei și poate include anumite exerciții de înghițire, administrarea unor medicamente sau chiar intervenție chirurgicală.
Ce este disfagia?
Persoanele cu disfagie au dificultăți la înghițire și pot chiar să resimtă dureri în timpul înghițirii, problemă cunoscută sub numele de odinofagie. Unele persoane pot avea probleme la înghițirea în siguranță a lichidelor, a alimentelor sau a salivei, ceea ce poate face dificil aportul de suficiente calorii și lichide pentru a hrăni corpul și poate duce la afecțiuni suplimentare.
Disfagia apare atunci când există o problemă cu controlul neuronal sau cu structurile implicate în orice parte a procesului de înghițire. Limba slăbită sau mușchii obrazului pot face dificilă mutarea alimentelor în gură pentru a mesteca. Un accident vascular cerebral sau o altă tulburare a sistemului nervos poate face dificilă începerea răspunsului la înghițire, un stimul care permite alimentelor și lichidelor să se deplaseze în siguranță prin gât. O altă dificultate poate apărea atunci când mușchii slabi ai gâtului, cum ar fi după o intervenție chirurgicală pentru cancer, nu pot deplasa toate alimentele spre stomac. Disfagia poate rezulta și din tulburări ale esofagului.
Bucățile prea mari de alimente pot pătrunde în gât și pot bloca trecerea aerului. În plus, atunci când alimentele sau lichidele intră pe căile respiratorii ale unui pacient cu disfagie, acesta nu le poate îndepărta prin tuse. Alimentele sau lichidele care rămân pe căile respiratorii pot pătrunde în plămâni, stimulând creșterea bacteriilor dăunătoare, rezultând astfel o infecție pulmonară numită pneumonie de aspirație, potrivit doc.ro.
CITEȘTE ȘI: Cum să scapi rapid de infecțiile din gât: 5 metode care nu dau greș
Cauze disfagie esofagiană
Cauzele disfagiei esofagiene sunt diverse:
- Acalazia. Atunci când mușchiul esofagian inferior (sfincterul) nu se relaxează corect pentru a lăsa alimentele să pătrundă în stomac, acestea se pot întoarce în gât. Mușchii din peretele esofagului pot fi, de asemenea, slabi, o problemă care tinde să se înrăutățească în timp.
- Spasmul difuz. Această afecțiune produce contracții multiple ale esofagului, de obicei după înghițire (afectează mușchii involuntari din pereții esofagului inferior).
Strictura esofagiană. Un esofag îngustat poate prinde bucăți mari de alimente. Tumorile sau țesutul cicatricial, adesea cauzate de boala de reflux gastroesofagian (BRGE), pot provoca această îngustare. - Tumorile esofagiene. Dificultatea de a înghiți tinde să se înrăutățească progresiv atunci când sunt prezente tumori esofagiene.
Unele corpuri străine. Uneori, mâncarea sau alt obiect pot bloca parțial gâtul sau esofagul. Adulții mai în vârstă cu proteze dentare și persoanele care au dificultăți în mestecarea mâncării au un risc mai mare să rămână cu o bucată de mâncare în gât sau în esofag. - Inelul esofagian. O zonă subțire de îngustare în esofagul inferior poate provoca intermitent dificultăți la înghițirea alimentelor solide.
BRGE. Deteriorarea țesuturilor esofagiene din cauza acidului gastric care se ridică în esofag poate duce la spasm sau cicatrici și îngustarea esofagului inferior. - Esofagita eozinofilică. Această afecțiune, care poate fi legată de o alergie alimentară, este cauzată de o suprapopulare de celule numite eozinofile din esofag.
- Sclerodermia. Dezvoltarea țesuturilor asemănătoare cicatricilor, care provoacă rigidizarea și întărirea țesuturilor, poate slăbi sfincterul esofagian inferior, permițând acidului să ajungă în esofag și să provoace arsuri la stomac.
- Radioterapia. Acest tratament al cancerului poate duce la inflamații și cicatrici ale esofagului.
Cauze disfagie orofaringiană
Cel mai adesea, disfagia orofaringiană apare la pacienții cu afecțiuni neurologice sau tulburări musculare care afectează mușchii scheletici. Astfel, cauzele disfagiei orofaringiene includ:
- Tulburări neurologice. Scleroza multiplă, distrofia musculară și boala Parkinson pot provoca greutate la înghițire.
- Leziuni neurologice. Un accident vascular cerebral sau o leziune a creierului ori a măduvei spinării pot afecta capacitatea de a înghiți.
- Diverticulul faringo-esofagian (diverticulul Zenker). Acesta este un mic buzunar care formează și colectează particule alimentare în gât, adesea chiar deasupra esofagului, duce la dificultăți la înghițire, respirație urât mirositoare și tuse repetată, deoarece persoana afectată simte nevoia să-și curețe gâtul.
- Cancer. Anumite tipuri de cancer și unele tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapia, pot provoca dificultăți la înghițire.
Factori de risc disfagie
Factorii de risc pentru disfagie sunt îmbătrânirea (din cauza uzurii normale a esofagului și a unui risc mai mare de anumite afecțiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau boala Parkinson, adulții în vârstă prezintă un risc mai mare de dificultăți la înghițire) și anumite boli (tulburări neurologice sau ale sistemului nervos). Și copiii pot avea disfagie dacă s-au născut prematur, dacă au tumori în gât ori BRGE sau dacă suferă de întârzieri de dezvoltare ori de tulburări neurologice cum ar fi paralizia cerebrală.
CITEȘTE ȘI: Torticolis sau gâtul înțepenit: Din ce cauză apare și care e cel mai bun tratament
Diagnostic disfagie
Pentru a stabili diagnosticul de disfagie, medicul va face un examen fizic și poate indica numite teste, cum ar fi radiografia cu bariu sau endoscopia.
Tratament disfagie
Tratamentul disfagiei diferă în funcție de tipul de disfagie sau de cauza dificultăților de înghițire. Pentru unii oameni, tratamentul poate implica exerciții musculare pentru a întări mușchii slăbiți ai feței sau pentru a îmbunătăți coordonarea. Pentru alții, tratamentul poate implica învățarea să mănânce într-un mod special. Alți pacienți pot avea nevoie de o intervenție chirugicală. Dacă dificultățile la înghițire împiedică persoana să mănânce și să bea normal, medicul recomanda o dietă lichidă specială, care să ajute pacientul să se mențină la o greutate sănătoasă și să evite deshidratarea.
Prevenire disfagie
Dificultățile la înghițire nu pot fi întru totul prevenite, însă riscul de disfagie poate fi redus mestecând încet și bine alimentele. Depistarea timpurie și tratamentul eficient al bolii de reflux gastroesofagian pot reduce riscul de a dezvolta disfagie asociată cu o strictură esofagiană.
