Depresia este o afecțiune din ce în mai mai comună în rândul adulților și vârstnicilor. Însă și copiii și adolescenții pot suferi de depresie, fiind astfel necesar să recunoaștem simptomele acestei boli și să acționăm din vreme apelând la ajutorul unui psihoterapeut.
Unele forme de depresie pot apărea în diferite circumstanțe, cum ar fi:
- Tulburarea depresivă persistentă (numită și distimie) durează cel puțin doi ani. O persoană diagnosticată cu tulburare depresivă persistentă poate avea episoade de depresie majoră cu perioade cu simptome mai puțin severe, dar simptomele trebuie să dureze doi ani pentru a fi considerată tulburarea depresivă persistentă.
- Depresia post-partum este mult mai gravă decât „baby blue” (simptome depresive, relativ ușoare, care de obicei dispar după două săptămâni de la naștere, pe care multe femei experimentează după naștere).
- Depresia psihotică apare atunci când o persoană are depresie severă, plus o formă de psihoză, cum ar fi observarea unor lucruri tulburătoare pe care alții nu le pot auzi sau vedea (halucinații). Simptomele psihotice au de obicei o „temă” depresivă, cum ar fi vinovăție.
- Tulburarea afectivă sezonieră se caracterizează prin apariția depresiei în lunile de iarnă, când beneficiezi de puțină lumină naturală. Această tulburare este, de obicei, însoțită de retragere socială și creștere în greutate.
Factori de risc
Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mentale. Cercetările actuale sugerează că depresia este cauzată de o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici.
Depresia poate apărea la orice vârstă. În cazul adulților, poate apărea concomitent cu alte boli medicale grave, precum diabetul, cancerul, bolile de inimă și boala Parkinson. Aceste afecțiuni sunt adesea mai grave atunci când este prezentă și depresia. Uneori, medicamentele luate pentru aceste boli fizice pot provoca reacții adverse care contribuie la apariția depresiei. Un medic cu experiență în tratarea acestor boli complicate poate ajuta la elaborarea unei strategii bune de tratament.
Cum se manifestă depresia
Mulți cred că simptomul principal al depresiei este tristețea – un sentiment care se accentuează zi de zi. Dar depresia se manifestă adesea și prin dureri fizice, insomnie, lipsa poftei de mâncare sau probleme de memorie. Aceste simptome „neobișnuite” sunt de fapt destul de frecvente. Ele pot masca depresia – și întârzia astfel diagnosticul – mai ales în cazul persoanelor în vârstă. Deși depresia apare cu precădere la persoanele care au între 45 și 64 de ani, ea se poate instala în orice moment al vieții.
Depresia la copii
Doar pentru că un copil pare trist nu înseamnă neapărat că are depresie. Dacă tristețea devine persistentă sau interferează cu activitățile zilnice, este important un consult de specialitate, recomandă doc.ro.
CITEȘTE ȘI: ATENŢIE la acest mineral esenţial! Lipsa lui din organism duce la depresie, dureri de cap, insomnie
Printre semnele comune ale depresiei în copilărie se numără:
- Iritabilitate sau furie;
- Tristețe;
- Sensibilitate crescută la respingere;
- Pierderea interesului pentru activitățile obișnuite;
- Modificarea apetitului – copilul mănâncă foarte mult sau nu are poftă de mâncare;
- Insomnie sau somn excesiv;
- Dificultăți de concentrare;
- Oboseală și lipsa de energie și de motivație;
- Dureri fizice (cum ar fi durerile de cap) care nu răspund la tratament;
- Ocazional, agitație sau agresiune.
Diagnosticul de depresie este pus de un specialist după o evaluare medicală cuprinzătoare a copilului, pentru a exclude orice afecțiune medicală care are simptome asemănătoare depresiei. De exemplu, hipotiroidismul se manifestă și prin creștere în greutate, lipsă de energie, dificultăți cognitive, iar anemia nediagnosticată poate imita depresia, din cauza oboselii și a lipsei de energie cu care copilul se poate confrunta.
Depresia la adolescenți
Adolescența este perioada marilor schimbări și depresia îi afectează pe adolescenți mult mai des decât ne dăm seama. De fapt, se estimează că unul din cinci adolescenți vor suferi de depresie la un moment dat în adolescență. Cu toate acestea, în timp ce depresia este o afecțiune care are tratament, majoritatea adolescenților depresivi nu primesc niciodată ajutor.
Cum o recunoști? La adolescenți, depresia se manifestă prin:
- Tristețe profundă;
- Lipsă de energie și de motivație;
- Pierderea interesului pentru activitățile preferate;
- Anxietate și panică;
- Îngrijorare și iritabilitate;
- Dificultăți de organizare și de concentrare;
- Negativism;
- Scăderea stimei de sine;
- Modificări drastice în apetit sau greutate;
- Dificultatea de a adormi sau, din contra, somnul excesiv;
- Gânduri cu conținut negativ, inclusiv intenție suicidară;
- Abuz de alcool sau consum de droguri.
Sprijinul părinților și schimbările stilului de viață îi pot ajuta pe adolescenții deprimați, dar acestea nu sunt întotdeauna suficiente. Atunci când depresia este severă, este nevoie de ajutorul unui profesionist din domeniul sănătății mintale.
Depresia post-natală
În primele zile și săptămâni după naștere, proaspăta mamă trece printr-o varietate de emoții ambivalente, atribuite adesea schimbărilor hormonale care apar după naștere (diminuarea bruscă a estrogenilor și variațiile prolactinei și cortizolului).
Care sunt aceste emoții?
• trecerea de la o stare emoțională la alta;
• iritabilitate;
• plâns nemotivat.
• tristețe accentuată;
• diminuarea capacității de concentrare;
• agitație;
• lipsa poftei de mâncare;
• tulburări ale somnului;
• sentimente ambivalente sau negative fața de bebeluș.
Recunoașterea precoce a semnelor acestei afectiuni și instituirea rapidă a unui tratament corespunzător contribuie la un prognostic favorabil atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut.
Depresia la adulți și la vârstnici
Sentimentele, precum tristețea și deznădejdea, fac parte din viaţa noastră, dar când acestea apar în mod constant și interferează cu abilitatea de a lucra, de a mânca, de a dormi și de a ne bucura de viață, este posibil vorba de depresie.
Depresia la adulți și la vârstnici are câteva simptome comune:
- Perspectivă sumbră cu privire la viitor;
- Sentimente de neputință și lipsă de speranță.
- Pierderea interesului pentru activitățile zilnice;
- Modificarea apetitului;
- Pierdere semnificativă în greutate sau creștere în greutate;
- Tulburări de somn;
- Furie sau iritabilitate;
- Pierderea energiei;
- Sentimente de vinovăție;
- Comportament imprudent, cum ar fi abuzul de substanțe, jocuri de noroc, conducere nechibzuită sau practicarea unor sporturi periculoase.
- Probleme de concentrare;
- Dureri fizice inexplicabile – dureri de cap, dureri de spate, dureri de mușchi și dureri de stomac.
