Oul de găină conţine sub 5% colesterol. În timp ce albuşul este o sursă de proteine de cea mai bună calitate, gălbenuşul este una de lipide.
Proasta reputaţie a oului este de-acum istorie şi ea se datorează unei greşite înţelegeri a beneficiilor pe care acest adevărat superaliment îl are pentru sănătate, atrag atenţia specialiştii.
Nu există nicio diferenţă nutriţională între oul de găină cu coajă albă şi cel cu coajă maronie, aşa cum am putea crede. Un ou mediu aduce doar 3% din aportul caloric într-o dietă de 2.000 de kilocalorii asigură 1,1% din necesarul proteic al respectivei diete, potrivit Abecedarului de nutriţie, coordonat de prof.dr. Nicolae Hâncu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Potrivit aceleiaşi surse, oul conţine într-o proporţie ideală proteine, lipide, carbohidraţi, vitamine şi minerale, toate la un loc constituind o sursă ideală de substanţe nutritive.
CITEȘTE ȘI: Ştiai acest lucru? Ce reprezintă petele roşii de pe gălbenuşul ouălor
Potrivit site-ului de ştiri medicale webmd.com, sunt cel puţin cinci motive pentru care ar trebui să mâncăm ouă.
1. Primul motiv este acela că este cea mai ieftină sursă de proteine.
În plus, aceste proteine sunt proteine de cea mai bună calitate – circa şase grame – în compoziţia oului fiind găsiţi toţi aminoacizii esenţiali, la fel ca în carne.
2. Un alt motiv este acela că un mic dejun care include şi ouă poate ţine mai multă vreme foamea la distanţă, comparativ cu clătitele sau chiflele, potrivit studiilor în domeniu.
Concret, persoanele care includ ouăle la micul dejun se simt mai sătui, au un nivel mai scăzut la hormonului care declanşează foamea şi tind să consume mai puţin la prânz, comparative cu cei care optează pentru chifle dimineaţa.
3. Proteinele din ouă protejează ochii de lumina puternică.
Ouăle conţin o substanţă numită luteină, un pigment concentrat în retină şi care protejează ochiul de degenerare maculară, una dintre cauzele pierderii vederii. Totodată, această luteină diminuează efectele luminii albastre emise de mobile şi computere, care stârneşte îngrijorări vizavi de contribuţia la creşterea riscului de cancer, obezitate şi boli oculare. Luteina din ou se găseşte în gălbenuş, un motiv în plus pentru a consuma întreg oul şi nu doar albuşul.
4. Decenii la rând, oul a fost acuzat de o crimă pe care nu o făptuise şi anume că ar creşte colesterolul şi riscul bolilor de inimă.
Acum se ştie că colesterolul din ou nu este atât de periculos pe cât se credea. Un ou de găină conţine sub 5% colesterol, toate grăsimile fiind concentrate în gălbenuş. Grăsimile sunt în proporţie de 32% saturate, 38% mononesaturate şi 14% polinesaturate. În plus, ouă este o sursă bună de vitamina B 12, riboflavină, vitamine liposolubile A, D şi E.
CITEȘTE ȘI: Beneficiile ouălelor la micul dejun şi cum să le păstrezi proaspete cât mai mult timp
5. Masa musculară se diminuează după vârsta de 30 de ani, cu circa 10% pe decadă.
Pierderea masei musculare ne poate face să ne simţim slăbiţi, lipsiţi de vigoare şi poate creşte riscul debilitărilor, pe măsura înaintării în vârstă. Exerciţiile fizice sunt cheia, însă muşchii au nevoie de proteine pentru a funcţiona. Ouăle conţin proteine-etalon care pot repara muşchii după exerciţiile fizice şi pot ajuta la recăpătarea masei musculare.
