Foto: Pinterest.com
Femeile care au născut prematur au un risc crescut de a dezvolta o boală cardiacă ischemică pe parcursul vieții, independent de alți factori de risc, potrivit unui nou studiu.
Femeile care au născut înainte de cea de-a 37-a săptămână de sarcină au un risc crescut de a dezvolta cardiopatie ischemică pe parcursul vieții, independent de alți factori de risc, cum ar fi indicele de masă corporală (IMC) sau fumatul, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Colegiului American de Cardiologie. Rezultatele studiului sugerează că istoricul nașterilor ar trebui inclus în procedurile de evaluare a riscului cardiovascular la femei.
Nașterea prematură este definită ca orice naștere care are loc la mai puțin de 37 de săptămâni. S-a constatat că femeile care au născut prematur au avut risc mai mare de hipertensiune, diabet și hiperlipidemie, care sunt la rândul lor factori de risc pentru boala cardiacă ischemică.
În timp ce studiile anterioare au arătat asocieri între nașterea prematură și riscurile viitoare de cardiopatie ischemică, riscurile pe termen lung ale acestei afecțiuni pentru femei de-a lungul vieții lor și modul în care acestea variază în funcție de durata sarcinii a rămas neclară, potrivit doc.ro.
Mai mult, nu au fost evaluate contribuțiile relative ale factorilor familiali (genetici și/sau de mediu) împărtășiți versus efectele directe ale nașterii premature asupra dezvoltării cardiopatiei iscehmice. Acesta este primul studiu care a evaluat influența potențială a factorilor familiali nemăsurați asupra asociațiilor dintre nașterea prematură și viitorul risc al mamei de a face cardiopatie ischemică.
Cercetătorii au utilizat registrul național al nașterilor din Suedia, care conține aproape toate informațiile prenatale și legate de naștere din țara respectivă, pentru a examina schimbările pe termen lung ale riscului de boală cardiacă ischemică la femeile care au născut, cu până la 43 de ani de urmărire, între 1973 și 2015.
Cercetatorii au identificat si studiat peste două milioane de femei care au născut în perioada de evaluare. Analizele femeilor care aveau surori au fost efectuate la toate 1.188.730 de femei carea aveau cel puțin o soră care a născut. Durata sarcinii observate a cuprins șase grupe: extrem de prematură (22-27 săptămâni), foarte prematură (28-33 săptămâni), prematură târzie (34-36 săptămâni), la termen precoce (37-38 săptămâni), la termen complet (39-41 de săptămâni, grupul de referință al studiului) și post-termen (42 de săptămâni sau mai mult). În plus, primele trei grupuri au fost combinate pentru a oferi estimări de risc sumare pentru nașterea prematură.
La 10 ani de la naștere, femeile care au născut prematur sau extrem de prematur au avut un risc de 2,5-4 ori mai mare de cardiopatie ischemică comparativ cu cele care au născut la termen, după ajustarea pentru alți factori materni, inclusiv preeclampsie, diabet, IMC ridicat și fumat.
Nașterea prematură trebuie recunoscută acum ca factor de risc independent pentru cardiopatia ischemică apărută pe parcursul vieții, sunt de părere autoii studiului. Evaluarea riscului cardiovascular la femei ar trebui să includă în mod obișnuit date legate de naștere, inclusiv naștere prematură și alte complicații ale sarcinii.
Femeile cu antecedente de naștere prematură pot justifica acțiuni preventive precoce pentru a reduce alți factori de risc pentru boala cardiacă ischemică, inclusiv obezitatea, inactivitatea fizică și fumatul și monitorizare pe termen lung pentru depistarea și tratarea în timp util a cardiopatiei ischemice.
Acest studiu are mai multe limitări, inclusiv indisponibilitatea datelor clinice detaliate pentru a verifica diagnosticul de cardiopatie ischemică. Întrucât acest studiu s-a limitat la Suedia, va fi nevoie de efectuarea lui și în alte țări, inclusiv la populații rasiale diverse, pentru a explora heterogenitatea potențială a descoperirilor.
Asocierile dintre nașterea prematură și riscul viitor de boală cardiovasculară au fost dificil de separat de potențialele confuzii, cum ar fi genetica sau factorii comportamentali și sociali, afirmă oamenii de știință implicați în studiu. Concluzia cercetătorilor este că rezultatele inedite sunt un apel la acțiune pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului cardio-obstetrică.
Produsele chimice din tutun îți pot deteriora inima și vasele de sânge. Fumul de țigară reduce oxigenul din sânge, ceea ce crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, deoarece inima trebuie să lucreze mai mult pentru a furniza suficient oxigen corpului și creierului. Vestea bună este că riscul pentru bolile de inimă începe să scadă încă din prima zi după renunțarea la fumat.
Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de boli de inimă. Pe lângă faptul că te ajută să îți controlezi greutatea, mișcarea reduce și riscul de a dezvolta alte afecțiuni care pot pune presiune pe inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia și diabetul de tip 2. Un bun început ar fi 150 de minute pe săptămână de exerciții aerobice moderate, cum ar fi mersul într-un ritm rapid. Grădinăritul, menajul, urcatul scărilor și plimbatul câinelui contează și acestea pentru o bună sănătate a inimii.
CITEȘTE ȘI: E CEL MAI MIC prematur care a supravieţuit! Născut la 21 de săptămâni, avea 425 de grame
O dietă sănătoasă te ajută să-ți protejezi inima, să îți reglezi tensiunea arterială și colesterolul și să reduci riscul de diabet de tip 2. Un plan alimentar sănătos pentru inimă include legume și fructe, leguminoase, pește, carne și lactate slabe, cereale integrale, ulei de măsline. Un exemplu bun de plan alimentar pentru o inimă sănătoasă este dieta mediteraneană. Alege și suplimente cu acizi grași Omega 3, care contribuie la menținerea sănătății sistemului cardiovascular. Limitează sarea, zahărul, alcoolul, chipsurile, semipreparatele, carnea cu grăsime.
Persoanele care nu dorm 7-8 ore pe noapte au un risc mai mare de obezitate, hipertensiune arterială, atac de cord, diabet și depresie.
Unii oameni fac față stresului în moduri nesănătoase, cum ar fi consumul excesiv de alcool sau fumatul. Găsirea unor modalități alternative de a gestiona stresul, cum ar fi activitatea fizică, exercițiile de relaxare sau meditația ajută la sănătatea inimii.
Hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat pot deteriora inima și vasele de sânge, așa că e bine să afli care îți sunt valorile tensionale și cele ale colesterolului. Diabetul este și el un factor de risc pentru bolile de inimă. Dacă ai o greutate normală și nu ai alți factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2, se recomandă screeningul începând cu vârsta de 45 de ani, cu testare din nou la fiecare trei ani.