Efectul zahărului asupra creierului: Ce se întâmplă dacă exagerăm. Dacă nivelul de zahăr din sânge este anormal de scăzut sau ridicat, memoria şi capacitatea de învăţare pot avea de suferit. Chiar şi aşa, v-ar putea surprinde să aflaţi că motorul memoriei, creierul dumneavoastră, este un mare consumator al zahărului din sânge.
Celulele nervoase funcţionează optim numai atunci când nivelul zahărului din sânge se încadrează în limitele normale – nici prea mult, nici prea puţin. Şi nimic nu este mai important pentru creier decât tipul de zahăr, numit glucoză, care circulă prin sânge şi celule şi este determinat într-o măsură decisivă de ceea ce mâncaţi.
Celulele nervoase nu pot supravieţui şi prospera fără glucoza din sânge, cunoscută şi sub numele de „zahăr din sânge“, scrie Jean Carper în cartea „Cum să-ţi păstrezi sănătatea creierului“, potrivit adevarul.ro.
CITEȘTE ȘI: Ţine diabetul sub control! Trucuri care ajută la controlul zahărului din sânge
Cele două feluri de carbohidrați
Cuvântul zahăr poate fi derutant, având un înţeles atât de larg, referindu-se atât la zahărul din alimentaţie, cât şi la cel din sânge. Zahărul pe care îl mâncaţi poate fi, din punct de vedere tehnic, un carbohidrat. Sunt două feluri de carbohidraţi: zaharuri simple, printre care zaharoza sau zahărul de masă, şi carburi complexe, cunoscute sub numele de amidon, care există în cartofi, cereale, fructe şi alte legume.
Zaharoza este zahăr de masă rafinat, fructoza este zahărul din fructe, iar glucoza este zahărul din sânge. O înghiţitură de zahăr, ori de cartof, pâine sau paste făinose este descompusă în molecule de glucoză în intestinul subţire. Moleculele sunt apoi transferate în sânge şi creier.
Rezistența la diabet
Fără îndoială, avem nevoie de zahăr, însă milioane de oameni se confruntă cu riscul opus: nivelul ridicat cronic al zahărului din sânge şi aliatul său, hormonul insulină. Asemenea niveluri constant înalte ale glucozei şi insulinei pot duce la degradarea memoriei şi a funcţionării mintale, parţial cauzată de aşa numita „rezistenţă la insulină“ sau „pre-diabet“.
Dovezi numeroase arată că niveluri constant înalte ale glicemiei nu fac bine nici creierului. Fără îndoială, nivelurile anormale de zahăr şi insulină în sânge provoacă perturbări ale memoriei şi funcţionării creierului. Acestea se întâmplă la tineri şi adulţi, la diabetici şi la nenumărate milioane de oameni care nici măcar nu ştiu că au glicemia periculos de mare.
CITEȘTE ȘI: OTRAVA din alimentaţia zilnică: Substanţa mai nocivă decât sarea şi zahărul
Cum este afectat creierul de nivelul de zahăr din sânge:
- Nivelurile ridicate ale insulinei din creier constituie un preludiu al hipertensiunii arteriale, un prim factor de risc pentru declinul intelectual din anii de bătâneţe.
- Nivelurile ridicate ale zahărului din sânge şi ale insulinei tind să facă arterele mai rigide şi mai puţin elastice, împiedicând circulaţia sângelui spre creier.
- Stimulează îngoşarea pereţilor carotidei, iar acest lucru contribuie considerabil la pierderea funcţiei cognitive odată cu înaintarea în vârstă.
- Rezistenţa la insulină este legată de o sensibilitate la sodiu care tinde să mărească presiunea sângelui, fapt nefavorabil pentru creier.
- Glicemia anormal de ridicată la copiii diabetici poate cauza o scădere semnificativă a coeficientului de inteligenţă.
Cum ne ferim creierul de glicemia ridicată
Evident, moştenirea genetică influenţează nivelul glicemiei. Unii oameni sunt binecuvântaţi de la naştere cu un control bun al glicemiei, alţii sunt mai vulnerabili din punct de vedere genetic la dezvoltarea rezistenţei la insulină şi a diabetului. Dar genele sunt departe de a ne marca viaţa.
Stilul de viaţă, inclusiv alimentaţia, poate influenţa considerabil insulina şi glicemia. Limitarea consumului de grăsimi animale saturate poate ajuta mult la evitarea şi corectarea rezistenţei la insulină şi a diabetului.
CITEȘTE ȘI: Alimentele care îţi păcălesc dieta. Nu ştiai că, de fapt, conţin zahăr
Critici sunt şi carbohidraţii – dulciuri şi amidon – pe care îi consumaţi, deoarece carbohidraţii, în general cei răi, pot deregla glicemia şi insulina.
Studiile au arătat că pâinea albă ridică mai rapid glicemia decât îngheţata, iar cartofii albi mai rapid decât zahărul.
