SANATATE

Eliminarea grăsimilor trans în următorii 5 ani, propune OMS. În România, un proiect similar zace în Parlament

Foto: Pinterest.com

Grăsimile trans produse industrial ar putea fi eliminate până în 2023 la nivel global, a susţinut luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), prezentând un plan care ar putea preveni 500.000 de decese anual din cauza bolilor cardiovasculare, informează Reuters.

Grăsimile trans sunt ingrediente preferate de fabricanţii de alimente prăjite, coapte sau de snackuri deoarece produsele care le conţin pot fi păstrate perioade mai lungi pe rafturile magazinelor, dar sunt nocive pentru consumatori, crescând riscul de boli cardiace cu 21% şi riscul de deces cu 28%, se precizează într-un comunicat OMS.

”De ce ar trebui copiii noştri să aibă un astfel de ingredient nesănătos în alimentele pe care le consumă?”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS, într-o declaraţie.

Implementarea strategiei OMS de înlocuire a grăsimilor trans, care include promovarea alternativelor sănătoase şi adoptarea unor măsuri legislative împotriva acestor ingrediente dăunătoare, le va înlătura din lanţul alimentar şi va reprezenta un succes însemnat în lupta împotriva bolilor de inimă, a spus Ghebreyesus.

CITEȘTE ȘI: Planta din România care distruge în timp record celulele canceroase

Mai multe ţări bogate au eliminat practic grăsimile trans după ce au stabilit limita cantităţilor admise în alimentele ambalate. Unele state au eliminat parţial uleiurile hidrogenate, principala sursă de grăsimi trans produse industrial, se arată în documentul OMS.

Foto: Pinterest.com

”Grăsimile trans sunt substanţe chimice toxice nenecesare care ucid şi nu există niciun motiv pentru care oamenii să fie expuşi în continuare ”, a spus Tom Frieden, fost lider al Centrului pentru Controlul Bolilor din Statele Unite şi care acum conduce proiectul de sănătate Resolve.

La începutul acestei luni, OMS a dat publicităţii prima versiune a recomandărilor pe tema grăsimilor trans realizată după anul 2002 în care se menţionează că procentul maxim de grăsimi trans din totalul caloriilor zilnice consumate de adulţi şi copii nu ar trebui să depăşească 1%.

În România, Senatul a aprobat, anul trecut, un proiect de lege care prevede ca producătorii de alimente să fie obligați să limiteze conținutul de acizi grași trans-nesaturați (AGTN) la două grame la suta de grame de ulei sau de grăsime din conținutul acestora. Totodată, produsele care conțin AGTN trebuie să fie etichetate special.

CITEȘTE ȘI: Ce trebuie șă știi când cumperi salată și ceapă verde

”Efectul legii va fi, probabil, scăderea mortalităţii cardiovasculare în România (…) Vorbim de 2500-3000 de vieţi anual”, a spus senatorul USR Adrian Weiner, iniţiatorul proiectului de lege.

Legea privind conţinutul de Acizi graşi trans-nesaturaţi (AGTN) în produsele alimentare destinate consumului uman prevede că în produsele „libere de AGTN”, conţinutul de AGTN nu va depăşi 0,5 grame/ 100 de grame de ulei individual sau grăsime individuală din produsul finit.

Operatorii din sectorul alimentar vor avea obligația să eticheteze produsele alimentare care conţin AGTN cu informaţii privind cantităţile de acizi graşi trans-nesaturaţi, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit.

Nerespectarea acestor obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, iar produsele vor fi distruse pe cheltuiala contravenientului.

CITEȘTE ȘI: Tipare diferite de creștere la sugari, în funcție de tipul de proteine consumate / STUDIU

Popcornul pentru microunde, cremele tartinabile, biscuiţii, torturile preambalate, margarinele, produsele preparate termic prin prăjire, supele (inclusiv concentrate la plic), sosurile, cerealele preambalate, napolitanele, chipsurile, uleiurile vegetale solidificate tehnologic şi produsele care se găsesc, în special, pe piaţa din Europa de Est şi de Sud-Est au un conţinut crescut (chiar 40-50%) de AGTN, susţine senatorul USR Adrian Wiener, invocând studii şi rapoarte privitoare la tipurile de alimente din UE, potrivit expunerii de motive.

Proiectul, pe care îl puteți consulta AICI, stă de un an în sertarele de la Camerea Deputaților, cea care are votul decizional.

Comentarii:
preload imagepreload image