Cum se îmbolnăvește inima e greu de spus. Totuși, există câțiva factori care duc la îmbolnăvirea inimii cu siguranță. Iar aceștia țin de felul în care ne trăim viața.
Bolile cardiovasculare fac cele mai multe victime peste tot in lume. Iar românii se află pe primul loc la numărul de decese care ar putea fi prevenite. Principalele cauze sunt infarctul si atacul vascular cerebral. Vestea buna este că avem puterea de a preveni intr-o mare măsură îmbolnăvirea inimii și complicațiile afecțiunilor cardiace. Dar trebuie să evităm excesele cu efecte nefaste.
Consumul excesiv de alcool, grasimi si sare
‘Trigliceridele sunt prezente in mod normal in organism. Și reprezinta o forma de stocare a lipidelor. Problemele apar atunci cand numarul trigliceridelor depaseste valoarea normala. Afecteaza nivelul colesterolului in sange si duce la depunerea placilor de aterom pe peretii arterelor. Nivelul trigliceridelor este strans legat de ceea ce consumam si in ce cantitati.
Consumul excesiv de alcool, alimentele bogate in carbohidrati si grasimi saturate, precum si consumul excesiv de sare sunt principalele responsabile de cresterea nivelul trigliceridelor si al colesterolului’, a explicat Dr. Corina Matei, medic cardiolog la Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica, potrivit libertateapentrufemei.ro.
Chiar si in cazul unei alimentatii echilibrate, excesele culinare ocazionale afecteaza inima. In timpul Sarbatorilor sau a mini-vacantelor creste consumul brusc de alimente foarte grase, prajite, sarate si insotite de alcool. Iar asta afecteaza nu doar ficatul si pancreasul, ci si inima. Ideal ar fi sa respectam un anumit echilibru pe tot parcursul anului, fara modificari bruste.
Exista diverse tipuri de planuri alimentare concepute special pentru sanatatea inimii, insa toate au la baza consumul de alimente cat mai naturale, grasimi sanatoase (surse de acizi grasi Omega 3) si, mai ales, reducerea drastica a cantitatilor de sare si alcool.
Stresul excesiv si noptile pierdute
Unele persoane sunt atente la ceea ce consuma dar neglijeaza sanatatea psiho-emotionala, care este cel putin la fel de importanta. Organismul are nevoie de odihna si de echilibru emotional, pentru a functiona la parametri optimi. Un numar suficient de ore de somn de calitate este indispensabil pentru sanatatea inimii.
La fel este si mentinerea stabilitatii emotionale, deoarece o stare permanenta de stres, manie si oboseala produce cresterea tensiunii si oboseste inima pe termen lung. De asemenea, stresul devenit cronic produce inflamatii din cauza suprasolicitatii glandelor suprarenale, iar acestea cresc si mai mult riscul de boli cardiovasculare.
Desigur ca nu putem evita stresul in totalitate, sau unele perioade de somn insuficient. Insa, avem control asupra modului in care reactionam la factorii de stres si putem sa acordam o mai mare importanta somnului si modului in care ne simtim. Specialistii avertizeaza ca tot mai multe boli cardiovasculare apar la persoane tinere, principalul motiv fiind stilul de viata prea alert, cu odihna insuficienta si tensiune psihica permanenta.
Asadar, indiferent de varsta, stresul excesiv si noptile nedormite trebuie evitate pe cat posibil si inlocuite cu un stil de viata in care au suficient loc odihna, relaxarea si activitatile placute.
Fumatul, cofeina si consumul de energizante
O alta consecinta a stilului de viata contemporan, mereu in miscare si sub presiunea timpului, este consumul excesiv de substante cu efect energizant, de la cafeina pana la bauturile accesibile chiar si copiilor. Cafeaua consumata zilnic in cantitati concentrate creste tensiunea, are efecte vasodilatatoare si poate creste riscul de hipertensiune sau aritmie. In special persoanelor care sufera deja de aritmii sau boli cardiovasculare, le este recomandata reducerea consumului de cafea. De asemenea, atentie la asocierea cofeinei cu factorii mentionati anterior, cum ar fi stresul excesiv sau activitatile fizice solicitante. Combinatia este deosebit de periculoasa pentru inima.
Fumatul afecteaza inima pe mai multe planuri. Pe termen scurt, ingestia de nicotina si monoxid de carbon obliga inima sa depuna un efort mai mare, ceea ce se traduce prin cresterea pulsului si a tensiunii arteriale. Pe termen lung, sunt afectati peretii arterelor, nivelul colesterolului si fluiditatea sangelui.
Astfel, fumatul creste riscul depunerii de placi de aterom pe peretii arterelor si al formarii de cheaguri care pot bloca circulatia sangelui. Nu in ultimul rand, din cauza stimularii eliberarii de adrenalina, contribuie la riscul modificarii ritmului cardiac. Mai ales cand este asociat consumului de bauturi cu rol energizant, fumatul creste riscul aritmiilor si chiar al mortii subite.
CITESTE SI: Înțepăturile de inimă: Cum îți dai seama dacă sunt inofensive sau anunță un infarct miocardic
Atentie și la activitatile fizice suprasolicitante!
Miscarea este, fara indoiala, esentiala pentru sanatatea cardiovasculara si nu numai, fiind unul din principalele mijloace de prevenire a complicatiilor cardiace. Insa, miscarea in exces poate sa faca mai mult rau decat bine. Studii recente au aratat ca activitati sportive suprasolicitante, de tip maraton, triatlon, curse de ciclism de anduranta, afecteaza pe termen lung structura si ritmul inimii, precum si structura arterelor.
Pe langa alte efecte negative asupra ligamentelor si oaselor, antrenamentele sportive excesive provoaca stres cardiovascular, ce afecteaza in mod iremediabil inima. Sportul in exces poate fi responsabil de producerea unei modificari a ritmului cardiac, iar orice tip de aritmie netratata poate avea complicatii serioase.
Pentru a ne proteja inima, important este ne punem corpul in miscare in mod regulat si echilibrat. O jumatate de ora pana la o ora de miscare de cinci ori pe saptamana este benefica pentru inima, in timp ce antrenamentele de anduranta, practicate zilnic, au un efect invers asupra inimii. Activitatea fizica poate avea diverse forme si poate fi asociata cu exercitii de respiratie, pentru a ne mentine sanatatea cardiaca.
