Gastrita erozivă se caracterizează prin multiple leziuni inflamate la nivelul mucoasei stomacului. Gastrita erozivă poate fi o afecțiune tranzitorie sau cronică care durează ani de zile.
Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului. Este o boală comună care poate apărea într-o formă acută sau cronică. Din punct de vedere morfologic, gastrita acută se prezintă, de obicei, cu eroziuni superficiale ale mucoasei (gastrită erozivă). Gastrita cronică poate fi erozivă sau nonerozivă.
Gastrita erozivă provoacă atât inflamația, cât și eroziunea (uzura) mucoasei stomacului.
Gastrita erozivă este, de obicei, acută, manifestându-se prin sângerare, dar poate fi subacută sau cronică, când prezintă puține simptome sau deloc.
Gastrita cronică erozivă provoacă simptome asemănătoare ulcerului, potrivit doc.ro.
Pacienții cu gastrită erozivă ușoară sunt adesea asimptomatici, deși unii se plâng de indigestie (dispepsie), greață sau vărsături.
Adesea, primul semn este hematemeză (vărsături cu sânge), melenă (scaun negru conținând sânge provenit din părțile superioare ale tubului digestiv) sau sânge în aspirat nazogastric, care apare, de regulă, în 2 până la 5 zile de la evenimentul instigator.
Sângerarea este, de obicei, ușoară până la moderată, deși poate fi masivă, dacă este prezentă o ulcerație profundă, în special în gastrita acută indusă de stres.
Alte simptome pot include o senzație de arsură și apăsare la stomac, greață ușoară, vărsături, pierderea poftei de mâncare și slăbiciune. În cazurile severe, poate apărea sângerare la nivelul stomacului care poate duce la anemie. Unii pacienți cu gastrită erozivă, în special, cei care consumă aspirină de mult timp, pot să nu prezinte simptome aparente până când boala nu avansează.
CITEȘTE ȘI: Cât de bun e pentru sănătate magiunul de prune fără zahăr? Efectul pe care îl are asupra stomacului/ REȚETĂ
Cauza exactă a gastritei erozive este necunoscută.
Cauzele comune ale gastritei erozive includ:
Cauzele mai puțin frecvente pentru gastrita erozivă includ:
Alte cauze posibile care produc gastrita erozivă includ fumatul, corticosteroizii, administrarea repetată a aspirinei, infecțiile bacteriene și sarcoidoza.
Apar eroziuni superficiale și leziuni punctiforme ale mucoasei. Acestea se pot dezvolta imediat după 12 ore de la injuria inițială. În cazuri severe sau netratate pot apărea eroziuni profunde, ulcere și uneori perforații. Leziunile apar de obicei în organism, dar poate fi implicat și antrul piloric (parte a stomacului, deasupra pilorului).
Gastrita acută indusă de stres, o formă de gastrită erozivă, apare la aproximativ 5% dintre pacienții în stare critică. Incidența crește odată cu durata șederii în unitatea de terapie intensivă și cu durata de timp în care pacientul nu primește alimentație enterală. Patogeneza include probabil hipoperfuzia mucoasei gastrointestinale, rezultând în alterarea funcției de apărare a mucoasei. Pacienții cu răni la cap sau arsuri pot avea, de asemenea, o secreție crescută de acid.
Gastrita erozivă apare, de obicei, la vârsta mijlocie și este mai frecventă la bărbați decât la femei.
Gastrita erozivă acută și cronică este diagnosticată endoscopic.
Gastroscopia (endoscopia digestivă superioară) evidențiază mai multe eroziuni mici ale mucoasei, de obicei de 1 până la 5 mm în dimensiunea cea mai mare.
Tratamentul în gastrita erozivă vizează:
În gastrita severă, sângerarea este gestionată cu hidratare intravenoasă (fluide IV) și transfuzie de sânge, după cum este necesar. Trebuie încercată hemostaza endoscopică, cu intervenția chirurgicală o procedură de rezervă dacă sângerarea nu poate fi controlată endoscopic. Este puțin probabil ca angiografia să oprească sângerarea gastrică severă din cauza numeroaselor vase colaterale care alimentează stomacul. Medicamentele de suprimare a acidului trebuie administrate dacă pacientul nu le ia deja.
Pentru gastrita erozivă manifestată într-o formă mai ușoară, poate fi îndeajuns numai evitarea factorilor cauzatori, precum medicamentele iritante ale stomacului sau situațiile stresante și utilizarea medicamentelor pentru a reduce aciditatea gastrică pentru a limita leziunile ulterioare și pentru a promova vindecarea.
Deși acum este standard să se utilizeze profilaxia împotriva ulcerației de stres în unitatea de terapie intensivă, practica a dus la o posibilă creștere a infecțiilor nosocomiale la acești pacienți. Acest lucru este cauzat de neutralizarea acidului gastric care permite înmulțirea bacteriilor în stomac. Astfel, episoadele mici de aspirație pot duce la pneumonie infecțioasă. În plus, date recente sugerează că inhibitorii pompei de protoni pot fi un factor de risc independent pentru dezvoltarea colitei cu Clostridium difficile („bacteria ucigașă”).
CITEȘTE ȘI: Remediul banal pentru arsurile la stomac: E la îndemâna oricui
Profilaxia cu medicamente supresoare de aciditate poate reduce incidența gastritei acute induse de stres. Unii specialiști recomandă ca la majoritatea pacienților în stare critică, beneficiul suprimării acide să fie cântărit în raport cu riscul de pneumonie. Deoarece există un posibil risc crescut de pneumonie nosocomială la pacienții critici care primesc supresie acidă, este necesară evaluarea riscului de sângerare gastrointestinală.
De asemenea, alimentația sau nutriția enterală precoce (realizată, în general, printr-o sondă introdusă prin nas până în stomac) poate reduce incidența sângerărilor.
Suprimarea acidului nu este recomandată pacienților care iau pur și simplu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cu excepția cazului în care au avut anterior un ulcer.