Foto: providr.com
Cercetătorii de la Departamentul de Neurologie al Universității din Berna și de la Spitalul Universitar din Berna au identificat modul în care creierul face triajul emoțiilor în timpul somnului, pentru a consolida stocarea emoțiilor pozitive și pentru a atenua consolidarea celor negative.
Lucrarea extinde importanța somnului în sănătatea mintală și deschide noi căi de strategii terapeutice.
Somnul cu mișcări rapide ale ochilor (REM sau paradoxal) este o stare de somn unică și misterioasă în timpul căreia majoritatea viselor apar împreună cu conținuturi emoționale intense. Cum și de ce sunt reactivate aceste emoții nu este clar. Cortexul prefrontal integrează multe dintre aceste emoții în timpul stării de veghe, dar apare în mod paradoxal liniștit în timpul somnului REM.
„Scopul nostru a fost să înțelegem mecanismul care stă la baza și funcțiile unui fenomen atât de surprinzător”, spune profesorul Antoine Adamantidis de la Departamentul de Cercetare Biomedicală (DBMR) al Universității din Berna și de la Departamentul de Neurologie de la Inselspital, Spitalul Universitar din Berna.
CITEȘTE ȘI: Soluția unui somn odihnitor, la îndemâna ta: Remediul natural la care poți apela cu încredere
Procesarea emoțiilor, în special distingerea între pericol și siguranță, este esențială pentru supraviețuirea animalelor. La oameni, emoțiile excesiv de negative, cum ar fi reacțiile de frică și stările de anxietate, duc la stări patologice precum tulburările de stres posttraumatic (PTSD). În Europa, aproximativ 15% din populație este afectată de anxietate persistentă și de boli psihice grave.
Grupul de cercetare condus de Antoine Adamantidis oferă acum informații despre modul în care creierul ajută la întărirea emoțiilor pozitive și la slăbirea emoțiilor puternic negative sau traumatice în timpul somnului REM. Acest studiu a fost publicat în revista Science.
Cercetătorii au condiționat mai întâi șoarecii să recunoască stimuli auditivi asociați cu siguranța și alții asociați cu pericolul (stimuli aversivi). Activitatea neuronilor din creierul șoarecilor a fost apoi înregistrată în timpul ciclurilor de somn-veghe. În acest fel, cercetătorii au reușit să cartografieze diferite zone ale unei celule și să determine modul în care sunt transformate amintirile emoționale în timpul somnului REM.
Neuronii sunt compuși dintr-un corp celular (soma) care integrează informațiile provenite de la dendrite (intrări) și trimit semnale către alți neuroni prin intermediul axonilor lor (ieșiri). Rezultatele obținute au arătat că somele celulare sunt menținute în tăcere în timp ce dendritele lor sunt activate. „Acest lucru înseamnă o decuplare a celor două compartimente celulare, cu alte cuvinte soma larg adormit și dendritele larg treaz”, explică Adamantidis.
Această decuplare este importantă, deoarece activitatea puternică a dendritelor permite codificarea emoțiilor de pericol și de siguranță, în timp ce inhibițiile soma blochează complet ieșirea circuitului în timpul somnului REM. Cu alte cuvinte, creierul favorizează discriminarea siguranței față de pericol la nivelul dendritelor, dar blochează reacția exagerată la emoții, în special la pericol.
Potrivit cercetătorilor, coexistența celor două mecanisme este benefică pentru stabilitatea și supraviețuirea organismelor: „Acest mecanism bidirecțional este esențial pentru a optimiza discriminarea între semnalele periculoase și cele sigure”, spune Mattia Aime de la DBMR, primul autor al studiului.
Dacă această discriminare lipsește la om și se generează reacții de frică excesive, acest lucru poate duce la tulburări de anxietate. Descoperirile sunt deosebit de relevante pentru stări patologice precum tulburările de stres posttraumatic, în care trauma este supra-consolidată în cortexul prefrontal, zi de zi, în timpul somnului.
CITEȘTE ȘI: Studiul care vizează TOATE femeile: Legătura dintre orarul de somn şi cancerul la sân
Aceste descoperiri deschid calea către o mai bună înțelegere a procesării emoțiilor în timpul somnului la om și deschid noi perspective pentru ținte terapeutice în vederea tratării procesării dezadaptative a amintirilor traumatice, cum ar fi tulburările de stres posttraumatic (PTSD) și consolidarea lor timpurie dependentă de somn.
Alte probleme acute sau cronice de sănătate mintală care pot implica această decuplare somatodendritică în timpul somnului includ stresul acut și cronic, anxietatea, depresia, panica sau chiar anhedonia, incapacitatea de a simți plăcere.
Cercetările privind somnul și medicina somnului sunt de mult timp un punct de interes pentru Universitatea din Berna și pentru Inselspital, Spitalul Universitar din Berna. „Sperăm că descoperirile noastre nu vor fi de interes doar pentru pacienți, ci și pentru publicul larg”, spune Adamantidis.