Pe zi ce trece, riscurile la care sunt supuși copiii care accesează jocurile online, sunt din ce în ce mai mari. Cel mai recent caz este cel al Balenei Albastre, noul joc care face victime în Rusia.
Adolescenţii ascultă în proporţie de 80 la sută de prieteni şi doar de 20 la sută de familie şi cadrele didactice. De aceea, cel mai important lucru este să explici tu copilului care sunt riscurile la care este expus, în paralel cu instalarea programelor de control parental și cu supravegherea istoricul de navigare pe internet a copilului tău.
Părinţii trebuie să aibă instalate programe de control parental
Psihologul Cătălin Luca explică de ce este necesară implicarea familiei şi a cadrelor didactice în supravegherea discuţiilor purtate de copii pe internet şi explicarea riscurilor la care sunt expuşi în acest sistem de comunicare, menţionând totodată că furnizorii de internet, firmele de telefonie mobilă, trebuie să se implice prin campanii de conştientizare a părinţilor cu privire la programele de control parental gratuite existente deja.
Precizările vin în contextul în care Poliţia Română desfăşoară o companie de informare privind jocurile video şi riscurile la care sunt supuşi copiii care le accesează online, după ce în ţările vecine, în special cele în care se vorbesc limbi slave, au existat adolescenţi care s-au sinucis în urma unor jocuri găsite pe internet, informează News.ro.
Părinții trebuie să supravegheze istoricul navigării pe internet a copilului
„Vârsta copiilor care folosesc tablete, telefoane mobile şi computere cu acces la mediul online a scăzut foarte mult şi mă refer la 3-4 ani. Din practica clinică am observat că, de la 5-6 ani, copiii sunt mari amatori ai canalului Youtube, au conturi personale, fac postări şi urmăresc «youtuberi» – înregistrări cu persoane care pot fi copii sau adulţi – care dau explicaţii pentru utilizarea unor jocuri, spun glume, se laudă cu câştigurile din activitatea lor pe internet, sunt carismatici şi devin modele de urmat pentru cei mici. Părinţii, fie din cauza unor slabe abilităţi tehnice, fie din necunoaştere sau minimalizare a riscurilor care ar putea exista în mediul online, trec peste acestea, nevăzând un pericol în mediul online. Dacă copilul stă în casă aparent liniştit pe tabletă, telefon sau computer consideră că este suficient şi nu este expus riscului de a se întâlni cu persoane străine care i-ar putea face rău, grupurilor sau necunoscuţilor de la scara blocului. Însă aceste riscuri din mediul real s-au mutat în mediul virtual”, explică expertul Cătălin Luca, psiholog clinician principal.
Părinții trebuie să discute cu copilul despre riscuri
Potrivit psihologului, studiile de psihologia dezvoltării spun că adolescenţii ascultă în proporţie de 80 la sută de prieteni şi doar de 20 la sută de familie şi cadrele didactice.
„Vorbim de o vulnerabilitate naturală la această vârstă, vulnerabilitate care, pe de o parte, este utilizată într-un mod negativ de adulţi, iar pe de altă parte, face loc mimetismului, dorinţei de a face aproape orice pentru a deveni importanţi, populari şi acceptaţi de grup”, arată Cătălin Luca.
Expertul psiholog detaliază motivele pentru care copiii pot găsi un refugiu în mediul online.
„Presiunea generată de obţinerea unor rezultate şcolare bune, neglijarea emoţională din partea părinţilor şi presiunea grupului de colegi şi prieteni sunt alţi factori care contribuie la achiesarea copiilor la jocuri, reţele, grupuri din mediul online – spaţii virtuale în care poţi protesta (uneori cu identitate falsă), poţi deveni important şi popular. Neglijarea din partea părinţilor, fluctuaţiile stimei de sine, melancolia specifică vârstei şi vulnerabilitatea emoţională îi fac pe copii, ca să atragă atenţia asupra lor, să urmeze regulile şi indicaţiile unor jocuri care-i instigă la comportamente autolitice şi gratifică, ca urmare a punerii lor în practică”, mai spune psihologul Cătălin Luca.
În acest context, ar fi foarte bine ca părinţii să aibă instalate, pe telefon, programe de control parental, care sunt gratuite, susţine Luca.
„Este extrem de important ca furnizorii de internet, firmele de telefonie mobilă etc să se implice prin campanii de conştientizare a părinţilor cu privire la programele de control parental gratuite existente. Părinţii ar trebui să supravegheze istoricul navigării pe internet a copilului şi să discute cu acesta despre riscurile existente. Telefonul mobil şi tableta cu acces la internet ar trebui închise şi lăsate părinţilor înainte de a merge copilul la culcare. Copiii de la 7-8 ani şi mai mari îşi iau în cameră aceste device-uri şi de multe ori, de fapt activitatea în mediul online a copilului este atunci când părinţii dorm sau când uşa la camera copilului este închisă”, a acontinuat psihologul clinician.
Un alt rol important îl au şi cadrele didactice, care sunt martore ale multor discuţii dintre copii.
„Cadrele didactice şi consilierii şcolari ar trebui să acorde mai mult timp discuţiei cu copiii, să fie atenţi la tendinţele, moda existentă în rândul lor şi să comunice mai mult cu familia copilului”, a precizat psihologul.
Explicaţiile expertului psiholog vin în contextul în care Poliţia Română desfăşoară o companie de informare privind jocurile video şi riscurile la care sunt supuşi copiii care le accesează online, după ce în ţările vecine, în special cele în care se vorbesc limbi slave, au existat adolescenţi care s-au sinucis în urma unor jocuri găsite pe internet.
Reprezentanţii Poliţiei spun că nu există astfel de cazuri în România, dar trebuie atenţionaţi copiii şi părinţii asupra riscurilor acestor jocuri, printr-o campanie la care participă psihologi şi ofiţeri de la criminalitate cibernetică.
Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Ramona Dabija, a declarat, în 17 martie că prieteniile din lumea virtuală pot fi fatale, de aceea trebuie atrasă atenţia părinţilor cu privire la jocurile video de pe internet şi la pericolul la care sunt expuşi copiii.
Un astfel de joc online este ”Balena Albastră”, lansat în Rusia şi din cauza căruia peste 130 de adolescenţi s-ar fi sinucis.
Cinci elevi de la o şcoală generală din municipiul Iaşi au ajuns la spital, în 17 martie, după ce au leşinat în timp ce jucau, într-o pauză, un joc ce presupunea să îşi ţină respiraţia.
Surse din rândul medicilor au spus că elevii ar fi pus în practică o variantă a jocului ”Balena Albastră”, în timp ce surse din Poliţie, care a deschis o anchetă în acest caz, au afirmat că ar fi vorba doar despre o idee lansată de unul dintre copii.
La începutul lunii martie, trei tineri din Chişinău au murit după ce s-au aruncat în gol. Doi dintre ei, în vârstă de 15 şi 16 ani, au sărit de pe o clădire cu 18 etaje, iar autorităţile ar fi găsit dovezi pe paginile lor de socializare că ar fi participat la jocul ”Balena Albastră”, potrivit Unimedia. Cel de-al treilea tânăr s-a aruncat de pe o clădire cu 14 etaje.
Jocul impune celor care îl practică să îndeplinească mai multe provocări, care pot ajunge până la a se arunca de pe acoperişuri.
